Ion Guzun (expert juridic GEJ): Nu mai vrem ca politicul să influențeze justiția /// Radio Europa Liberă

3 septembrie 2021

Un grup de experți a elaborat, sub auspiciile Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Cartea Albă a Justiției – o desfășurată analiză a stării de lucruri în acest sector, însoțită de o serie de recomandări menite să readucă încrederea și eficiența în acest domeniu – o țintă de mai mulți ani a criticilor necontenite și tot mai accentuate acum. Avocatul Ion Guzun, cu care am stat de vorbă, este unul dintre coautorii Cărții Albe a Justiției.

Ion Guzun: „«Cartea Albă a Justiției» înseamnă un document pe un domeniu îngust, unul specific care este destinat lansării unei discuții de modificare a politicilor și a practicilor. În fond, este o continuare a mai multor eforturi care și-au pus bazele, în mod special din anul 2011, de când suntem într-o continuă reformare. Partea tehnică a acestui document propune mai multe modificări care țin de consolidarea capacităților Consiliului Superior al Magistraturii, Consiliului Superior al Procurorilor, dar în special a colegiilor și inspecției care aparțin profesiei judecătorilor și procurorilor. Vrem să consolidăm integritatea și încrederea în sectorul justiției, vrem să consolidăm profesiile conexe și am atras atenția, în mod special, utilizării tehnologiilor informaționale.”

Europa Liberă: Eforturile de ani de zile deja de îmbunătățire a justiției în Republica Moldova, inclusiv în privința modului deorganizare a autorităților de autoadministrare din sectorul justiției nu au oferit rezultatele așteptate, se constată în această ediție a „Cărții Albe…”. Care ar fi explicația cea mai simplă posibilă a faptului că, iată, se dorește și chiar se întreprind anumite lucruri ca să iasă bine, dar, după ani de zile, se întâmplă ca întotdeauna, vorba clasicului?

Ion Guzun: „N-aș zice ca întotdeauna. Noi trebuie să recunoaștem că noi am avansat, noi trebuie să avansăm pentru a oferi profesiilor importante din țara noastră garanții. Deci, judecătorul în orice stat, în orice țară trebuie să aibă garanții mai mari, trebuie să asigurăm sistemul judecătoresc cu activitate bună, să aibă un sistem funcțional, pentru că asta, în fond, ne apără și pe noi, cetățenii. Ca să vă dau un exemplu: dacă se va investi într-o infrastructură bună dintr-o instanță judecătorească, atunci și persoanele arestate vor fi deținute în condiții decente și, respectiv, colaboratorii de poliție care sunt responsabili de paza acestor persoane vor avea o activitate mai umană, ca să zic așa, activitatea altor persoane care sunt în conflict cu legea sau vin pur și simplu să-și găsească dreptatea într-o instanță judecătorească. De multe ori vorbim despre distribuirea aleatorie a dosarelor. Păi, dacă investim într-un sistem corect din care să excludem fraudele și să ne asigurăm că președinții de instanță nu trișează, asta ne asigură pe noi, cetățenii, că judecătorul a fost desemnat în mod aleatoriu să examineze această cauză și să nu ne apară întrebări de genul: de ce un dosar s-a distribuit de 17 ori, noaptea, până a ajuns la un anumit judecător?”

Europa Liberă: Totuși, ca să exemplificăm câtuși de puțin, cum am descrie un efort concret de schimbare în bine și rezultatul dezamăgitor de până acum, cel puțin?

Ion Guzun: „Eu cred că anume sistemul judecătoresc a fost cel care a dat dovadă de lipsă de atitudine și de asumare a răspunderii pentru a asigura că Consiliul Superior al Magistraturii sau Consiliul Superior al Procurorilor sau, dacă vorbim și de alte profesii sunt integre, corecte și nu se supun sistemului politic sau cu orice schimbare a politicului se schimbă și activitatea lor. Deci pentru mine dacă Consiliul Superior al Magistraturii, colegiile și alte instituții ar demonstra că un judecător a fost evaluat cu „excelent” și el este promovat, asta ar corespunde realității, dar ceea ce noi am văzut până acum este că foarte mulți judecători au fost evaluați, deși noi am văzut că aceștia ulterior au apărut în diferite investigații jurnalistice, în laundromatul rusesc, în spălarea miliardului și alte chestiuni care pun la îndoială în genere întreaga integritate și independență a sistemului judecătoresc. Pe de altă parte, noi trebuie să ne asigurăm că toate garanțiile pe care noi le facem sunt pentru a ne asigura că judecătorul este unul independent și nu permite influențarea activității sale. Da, am avut foarte multe exemple în care am eșuat, judecătorii nu ne-au demonstrat nouă, societății, că ei sunt independenți și pot să facă față diferitelor atacuri, dar un stat cum este Republica Moldova, în proces de dezvoltare, respectiv cu un sistem de drept slab, vedem că politicul își permite de multe ori să influențeze sectorul justiției, pentru că judecătorii, procurorii și alte instituții nu se opun acestor interferențe.”

Igor Boțan: Lupta împotriva corupției trebuie dusă în temeiul și limitele legilor

Europa Liberă: Revenim și la problema interferenței politicului, însă, la drept vorbind, cum se explică și, mai ales, poate se vede rezistența sistemului din interior care, la urma urmei, poate duce la concluzia că sistemul ar fi incapabil, cel puțin acum, să se refacă din interior, singur?

Ion Guzun: „Părerea mea este că, în formula actuală, sistemul judecătoresc și cel al procurorilor, dar posibil și al avocaților, și al altor profesii juridice sunt incapabile de a face salturi calitative și a demonstra că pot să facă diferența. Până acum n-am văzut, am văzut că doar dacă se implică și donatorii foarte mult doresc statul de drept să fie impus în Republica Moldova, doar atunci am văzut că unele persoane au fugit mai mult forțat din țară sau nu, dar asta nu este o cale de a soluționa situația curentă. Sistemul judecătoresc, chiar dacă nu este o masă critică – iarăși, opinia mea –, noi avem cu cine lucra, dar eu cred că una dintre recomandările pe care le-am propus noi (evaluarea externă) este unica modalitate prin care noi putem să ne asigurăm că cei care ne vor judeca ori care vor examina cazurile noastre, plângerile, indiferent de ce nivel, sunt judecători integri, corecți, care nu vor admite inechități sau abuzuri, cum se întâmplă de multe ori. Avem un fenomen al justiției selective și eu cred că acest lucru trebuie odată și odată încetat.”

Europa Liberă: Voi insista pe acest aspect. Această „Carte Albăa Justiției” a fost elaborată în urma unui proces complex de consultări și interviuri organizate cu peste 50 de participanți din diverse sectoare ale justiției, dar și cu autorități responsabile de aplicarea tehnologiilor informaționale în perioada iunie-iulie 2021. Este și un fel de a lua pulsul în domeniu, există dorință, capacitate și voință în comunitatea actorilor din domeniu pentru schimbări sau lucrurile sunt profund împărțite? Putem vorbi de o majoritate a celora care au o viziune comună a ceea ce trebuie făcut și care chiar și-ar dori schimbarea?

Ion Guzun: „Mulți își doresc schimbarea, dar am constatat că, de fapt, judecătorii, procurorii sau alți reprezentanți ai profesiilor juridice, care nu dețin funcții de conducere, au o activitate și o viață destul de modestă, ei își doresc măsuri radicale și sunt gata pentru orice evaluare – internă, externă, extraordinară – ca să se facă în Republica Moldova. Pe de altă parte, persoane care până acum s-au perindat într-o mulțime de funcții de conducere se limitează mai mult la niște schimbări cosmetice, dar aceasta este impresia mea urmare a acestor interviuri. Cert este faptul că o majoritate a judecătorilor și procurorilor vor schimbarea în sistemul lor, dar impresia mea e că totuși încă mai cred că unica autoritate care poate să facă ca aceste lucruri să fie ireversibile și să fie corect făcute se află în zona politicului, ceea ce mă face să concluzionez că încă nu avem un sistem de autoadministrare judecătorească sau a procurorilor independentă și puternică, care să poată să emane de sine stătător și să promoveze reforme, schimbări și să se debaraseze de cei care sunt implicați în diferite scheme, acțiuni criminale, în diferite lucruri care afectează imaginea justiției.”

Europa Liberă: Acum, pe de o parte, există o presiune mare a așteptărilor cetățenilor asupra politicului, care i-a mandatat pe aleși să ia măsuri ferme, urgente pentru a schimba lucrurile în justiție, pe de altă parte, există refrenul despre ispita politicului de a invada și a subordona domeniul, de a-l reforma prin atacuri cavalerești. Care ar fi, în viziunea autorilor cărții, calea cea mai potrivită de a trece de acest aparent impas?

Ion Guzun: „Tocmai de aceea unul dintre punctele forte și recomandarea acestui document este de a consolida organele de autoadministrare care să fie puternice, independente, să asigure, în primul rând, profesiilor lor garanții în activitate, pentru că, la urma urmei, cine promovează în funcție judecătorul? Tot Consiliul Superior al Magistraturii și, respectiv, procurorii de către Consiliul Superior al Procurorilor, și nu de către politicieni. De aceea, ei trebuie să-și asume aceste reforme, să modifice, în sfârșit, toată această mimare de evaluare a performanțelor sau de accedere în funcție, pentru că, dacă s-a trișat o dată, noi vedem că la un moment dat cineva poate să ne afecteze tot sistemul nostru de justiție prin diferite scheme de tranzitare a banilor prin Republica Moldova sau de o justiție ineficientă pe care în multe cazuri noi o vedem.

Uitați-vă la cazurile de corupție, când în special funcționarii nu sunt trași la răspundere; vedem cu averile nejustificate cum practic toți scapă „foarte repede și ușor”. De aceea pentru cetățean la momentul actual acest document oferă o direcție foarte clară, tehnică, concretă cum putem să ieșim dintr-un impas ca să nu mai avem puncte de revenire la niște situații anterioare sau problematice. Și eu cred că noi avem nevoie de asemenea lucruri, iar judecătorii, procurorii, avocații, executorii judecătorești să-și asume ei aceste schimbări. Eu mi-aș fi dorit aceste lucruri să se fi făcut și în afara oricăror asemenea analize, dar vedem că ispita multora este de a fi mai ușor, de a scăpa de anumite probleme sau chiar de pedepse. De aceea și multe lucruri, cu părere de rău, nu sunt făcute cu asumarea unei răspunderi colective.”

Europa Liberă: Ce împiedică, ce constrângeri au guvernanții dornici apuce, să presupunem, taurul de coarne, când e vorba de refacerea domeniului justiției?

Ion Guzun: „Eu cred că este un lucru mult mai complex, că nu există doar o singură persoană, doar o persoană care stă într-o anumită instituție, este, mi-e frică să spun că un sistem criminal, dar se pare că câteodată, în anumite situații, lucrurile funcționează după această schemă. Am văzut că nici până la moment nu este clar cine totuși este vinovat pentru schemele și afacerile legate de spălătoria rusească, de devalizarea sistemului bancar, am văzut și cu alte acte de corupție. Deci e o chestie mult prea sistemică și în diferite instituții, la diferite niveluri, e mult mai complicat. De aceea și revin la ideea pe care am menționat-o anterior – fără o evaluare externă, dar, în același timp, cu insistarea pe a asigura un sistem integru și de încredere pentru cetățean, nu avem cale de întors. Da, va trebui să majorăm salariile, dar eu vă asigur: noi nu putem să avem o justiție ieftină, având în funcție niște judecători care, apropo, unii primesc salarii mai mici decât funcționarii publici care activează în aceleași judecătorii. Acest lucru este pur și simplu inacceptabil. Noi trebuie să discutăm serios despre faptul dacă avem nevoie de un număr mai mare, dublu de procurori decât judecători; noi trebuie să discutăm dacă noi ne permitem să avem așa de mulți condamnați, arestați și să avem diferite acțiuni de urmărire penală care toate costă bani. Și aceste lucruri trebuie să fie făcute.”

Europa Liberă: Înțeleg, dar am văzut de altfel printre acțiunile propuse și pe cea de asigurare graduală „a atractivității sectorului justiției pentru angajații antrenați în sector prin asigurarea unor condiții de muncă adecvate, asigurarea unui volum de lucru echitabil, revizuirea competențelor instanțelor judecătorești și a procurorilor și asigurarea unei salarizări atractive”. Trebuie să înțelegem încă o dată că până acum această atractivitate a fost diminuată din motiv că n-ar fi fost asigurate cele enumerate, inclusiv salarizarea atractivă, dle Guzun?

Ion Guzun: „Dacă vă aduceți aminte, începând cu anul 2011, salariile în primul rând ale judecătorilor au fost majorate și la acel timp salariile judecătorilor erau mai mici decât ale procurorilor. Deci, în perioada 2011-2015, s-a făcut o echitate în acest domeniu. Totuși, în 2018, s-a adoptat o lege cu privire la sistemul unitar de salarizare în sistemul public și atunci foarte mulți judecători s-au trezit cu un salariu mult mai mic decât al altor funcționari. Asta, de fapt, a afectat nu doar sistemul judecătoresc, dar și procuratura, și alte instituții publice.

Eu cred că această lege trebuie să fie regândită și noi trebuie să vedem în ce măsură judecătorii din instanțele de fond trebuie să examineze un număr atât de larg de sesizări, iar unele cu siguranță ar putea să fie date în competența executorilor judecătorești, de exemplu, aceleași datorii care pot fi doar contestate la judecător, exact același lucru și la procurori. Deci, competențele procuraturilor specializate trebuie să fie revizuite, Procuratura Anticorupție trebuie să se ocupe de corupția mare, din competențele procurorilor teritoriali trebuie să fie excluse anumite competențe. Părerea mea e că noi nu avem nevoie de un număr atât de mare de procurori în Procuratura Generală, luând în considerare faptul că procurorii din Procuratura Generală nu examinează dosare, cu anumite excepții. De aceea și facem aceste clarificări, pentru a vedea că, în fond, dacă aparent s-ar majora salariile, per total, eu cred că noi mai mult am avea de câștigat și în viitorul apropiat profesia de judecător și de procuror va redeveni de încredere pentru cetățean în stat care stă la dubii.”

Europa Liberă: Și Dvs. aveți un orizont de timp în care toate acestea ar putea să se realizeze astfel încât toată lumea să observe un progres sau cel puțin să aibă sentimentul că lucrurile ireversibil merg în direcția cuvenită?

Ion Guzun: „Eu cred că, dacă am discuta în mod serios despre reformă, și nu de jumătăți de schimbări de legislație sau modificări cosmetice, dar și din ceea ce am văzut de la politicieni, că ei își asumă reforme inclusiv în domeniul integrității și independenței justiției, al procuraturii și al altor domenii, eu cred că foarte multe din aceste lucruri sunt mai mult decât realiste, mai ales în contextul în care și partenerii de dezvoltare de nenumărate ori au zis că vor susține Republica Moldova pentru a consolida instituțiile de drept. Dar să vă dau o cifră: dacă să analizăm doar taxele de stat care sunt achitate pentru examinarea cazurilor în instanțele judecătorești din Republica Moldova, acest fond este aproximativ echivalent cu suma bugetului care este destinat doar pentru salariul judecătorilor, deci ca și cum s-ar compensa, dar dacă am reveni la taxele de stat proporționale valorii cauzei care se examinează, atunci noi putem să discutăm și de o micșorare a cauzelor neesențiale care vin în instanțele de judecată.”

Europa Liberă: Am observat un accent special pe care l-ați pus pe necesitatea aplicării tehnologiilor informaționale în sistemul justiției. Ați putea să ne explicați de ce?

Ion Guzun: „Eu cred că pandemia a promovat ideea de a utiliza mai mult tehnologiile informaționale. Dacă să ne uităm pe de altă parte, anul trecut mai multe penitenciare au fost conectate la un sistem video cu instanțele judecătorești, respectiv condamnații sau arestații nu mai trebuiau să fie transportați în instanța de judecată pentru examinarea cauzei care se examina în privința lor, dar să se discute la distanță și, respectiv, ședințele să nu fie amânate sau cum se întâmpla de multe ori, deținuții nici nu erau hrăniți pe parcursul zilei. Acestea sunt doar câteva exemple care demonstrează măsura în care utilizarea tehnologiilor informaționale ar putea să fie benefică pentru respectarea drepturilor persoanelor aflate în detenție. Pe de altă parte, dacă s-ar implementa la nivel de țară sistemul e-Dosar, nu ar mai fi nevoie pentru un avocat, procuror sau parte în proces să se ducă în instanța de judecată pentru a avea acces la dosar, dar, prin intermediul tehnologiilor informaționale, online să comunice cu instanța, să transmită și să primească documente. Asta va salva și timp…

Europa Liberă: Cum ar arăta la modul practic o asemenea realitate?

Ion Guzun: „Da, deși este un sistem de pilotare și e limitat, evident, dar deja sunt practici bune în care procurorii comunică cu instanța de judecată printr-un sistem securizat de transmitere și primire a documentelor. Aceeași comunicare video poate fi făcută destul de corect, cu respectarea drepturilor persoanelor de a discuta la distanță și să nu fie fizic prezente în sala de ședințe și, respectiv, nu mai trebuie de dus la Cahul din Chișinău sau la Edineț, dar dintr-un birou anumit să discuți cu instanța de la Cahul și Edineț, respectiv. Uitați-vă, dintr-odată drumul tur-retur de cel puțin 7 ore deja este salvat, iar aceasta înseamnă bani și alte cheltuieli pe care le suportă părțile. Și acestea sunt doar câteva din exemplele care cu utilizarea tehnologiilor informaționale ar face astfel ca instanța să fie mai aproape de cetățean.”

Europa Liberă: Ce a împiedicat aplicarea tehnologiilor informaționale în măsură deplină sau suficientă până acum? E o problemă a banilor sau e o problemă a inerției, a neîncrederii, a lipsei de securizare suficientă sau despre ce este vorba până la urmă?

Ion Guzun: „Eu cred că e vorba de o comoditate de a te duce în fața instanței, dar și de neîncrederea în sistemele informaționale. Dacă cetățeanul, avocatul, procurorul și instanța, însuși judecătorul vor primi asigurări că acest sistem este unul securizat, atunci eu vă asigur că lucrurile vor deveni mai eficiente și cauzele vor fi examinate mult mai rapid ca și durată și nu vor mai fi aceste amânări interminabile în mai multe cazuri.”

Politica Cookie, Confidențialitate

Acest site foloseste cookie-uri. Navigând în continuare, îţi exprimi acordul asupra folosirii cookie-urilor. Mai mult

Accept