IPRE publică Cartea Albă a Justiției

26 august 2021

Grupul de Experți în domeniul Justiției (GEJ) din cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) a elaborat Cartea Albă a Justiției, care analizează sectorul justiției, inclusiv ce ține de modul de funcționare a autorităților de autoadministrare, modului de organizare a organelor din sistemul justiției, promovarea integrității, transparenței și profesionalismului, asigurarea calității procesului de formare inițială și continuă, stagiu profesional și admiterea și cariera în profesiile juridice, precum și aplicarea tehnologiilor informaționale.

Potrivit experților GEJ, sectorul justiției cunoaște mai multe eforturi legislative pe parcursul ultimilor ani pe partea ce ține de modul de organizare a autorităților de autoadministrare din sectorul justiției. Astfel, s-au inserat prevederi în Constituție ce țin de Consiliul Superior al Procurorilor și Procurorul General. Printre realizări se numără și reglementări noi în domeniul profesiilor conexe (experți judiciari, notari, avocați, mediatori), dar și s-au luat măsuri pentru a oferi o mai mare atractivitate funcției de judecător și procuror prin creșterea graduală a salariilor. S-au atestat și unele îmbunătățiri ce țin de modul de funcționare a autorităților de auto-administrare din sectorul justiției precum CSM și CSP, precum și a autorităților responsabile de organizarea profesiilor conexe. În 2016 a fost adoptat cadrul național actualizat de verificare a integrității și de evitare a conflictelor de interese.

Cu toate acestea, eforturile de îmbunătățire a justiției din Republica Moldova nu au oferit rezultatele așteptate. Activitatea instituțiilor din domeniul  justiției nu se bucură de o încredere înaltă, existând suspiciuni de lipsă de integritate, corupție, control politic, dar și influența grupărilor criminale și a sistemului cleptocratic asupra sectorului justiției.

Deși activitatea autorităților de auto-administrare, precum CSM și CSP, dar și a profesiilor conexe a fost afectată pe parcursul anului 2020 și 2021 de pandemia generată de COVID-19, multe dintre omisiunile autorităților responsabile de sectorul justiției, dar și acțiunile criticate, inclusiv cele întreprinse de Parlament și Guvern, au depășit argumentările legate de limitările generate de pandemie. Lipsa finalității pe concursurilor organizate pentru poziții vacante în autoritățile de auto-administrare, lipsa de cooperare cu reprezentanții profesiilor conexe și tendințele de control politic asupra autorităților de auto-administrare au accentuat și mai mult modul de înfăptuire a justiției.

De asemenea, autorii consideră că gestionarea ineficientă a justiției la etapa prejudiciară, judiciară, dar și de executare a hotărârilor judecătorești, utilizarea modestă a tehnologiilor informaționale, raportarea statistică dublă, dar și nejustificarea hotărârilor emise de autoritățile de auto-administrare din justiție continuă să ridice semne de întrebare multiple asupra modului în care sectorul justiției este gestionat în Republica Moldova.

Cartea Albă a Justiției propune acțiuni direcționate spre îmbunătățirea stării de lucruri, cele mai importante fiind următoarele:

  1. Modificarea Constituției în partea ce ține de modul de accedere în funcția de judecător și sarcina probei averii funcționarilor publici;
  2. Consolidarea funcției de verificare a averilor, intereselor și stilului de viață al persoanelor care activează în sectorul justiției, în special a judecătorilor, procurorilor, membrilor organelor de auto-administrare din sectorul justiției și altor persoane implicate în înfăptuirea justiției;
  3. Efectuarea evaluării externe (extraordinare) a actorilor din sectorul justiției, cu implicarea partenerilor de dezvoltare și a societății civile, cu asigurarea corespunderii mecanismului cu prevederile Constituției, a recomandărilor Comisiei de la Veneția;
  4. Creșterea graduală a atractivității sectorului justiției pentru angajații antrenați în sector, prin asigurarea unor condiții de muncă adecvate, asigurarea unui volum de lucru echitabil, revizuirea competențelor instanțelor judecătorești și procuraturilor și asigurarea unei salarizări atractive;
  5. Asigurarea funcționalității autorităților de auto-administrare din sectorul justiției, prin organizarea forurilor stabilite prin lege pentru alegerea membrilor în CSM, CSP, colegiile specializate ale acestora, precum și desemnarea prin concurs a membrilor în autoritățile de auto-reglementare a profesiilor conexe sectorului justiției;
  6. Reformarea CSJ prin reducerea numărului de judecători și conferirea acesteia unui statut de instanță veritabilă de casație, responsabilă de uniformizarea practicii judiciare;
  7. Revizuirea criteriilor de admisibilitate pentru examinarea recursurilor de către CSJ și evitarea rejudecării repetative a cauzelor în instanțele de judecată;
  8. Implementarea plenară a tehnologiilor informaționale atât la etapa pre-judiciară cât și judiciară și interconectarea sistemelor informaționale din sectorul justiției cu alte sisteme informaționale disponibile;
  9. Promovarea medierii obligatorii extrajudiciare pentru anumite categorii de cauze civile și penale.

Cartea Albă a Justiției a fost elaborat și în urma unui proces complex de consultări și interviuri organizate cu peste 50 de participanți din diverse sectoare ale justiției, dar și a autorităților responsabile de implementarea tehnologiilor informaționale, în perioada iunie-iulie 2021.

Mai multe detalii cu privire la constatările și recomandările Grupului de experți în domeniul Justiției pentru o justiție integră și independentă pot găsite aici.

Această publicație a fost elaborată în cadrul proiectului „Grupul de Experți în domeniul Justiției”, susținut financiar de Fundația Soros Moldova. Opiniile exprimate în lucrare aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția Fundației Soros Moldova.

Politica Cookie, Confidențialitate

Acest site foloseste cookie-uri. Navigând în continuare, îţi exprimi acordul asupra folosirii cookie-urilor. Mai mult

Accept