Manipularea cu mesaje geopolitice – tot mai neeficientă în campaniile electorale?

Autor: Mihaela Fedoseev*

Campaniile electorale din Republica Moldova au cunoscut de-a lungul anilor cele mai diverse narative pline de falsuri, dezinformări și nelipsitele mesaje geopolitice folosite pentru a polariza societatea. Aceste narative se refereau de la promovarea ideilor că Moldova nu ar avea o altă alternativă decât să se alăture proiectului geopolitic rus sau să se unească cu România, până la consolidarea narațiunilor care invocau sentimente anti-românești, anti-UE, anti-NATO. În marea lor parte, partidele politice care promovau astfel de mesaje electorale aveau ca scop divizarea societății și promovarea agendelor politice străine intereselor Republicii Moldova. Deși aceste narative nu au lipsit nici din recenta campanie electorală, alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 au demonstrat că manipulările cu mesaje geopolitice sterile nu mai au efectul așteptat de cei care le promovează și nu mai reprezintă o strategie de succes pentru cooptarea sprijinului politic din partea majorității alegătorilor din Republica Moldova. Iată câteva motive care explică schimbarea trendului.

În primul rând, pe parcursul ultimelor scrutine parlamentare, în special începând cu anul 2019, mai multe partide politice, în special cele pro-reformă, au început să pună un accent mai redus pe mesajele care vizează politica externă și de securitate a Republicii Moldova, punând un accent mai mare pe mesaje care vizează probleme de natură internă, cum ar fi combaterea corupției și reforma justiției. În urma analizei programelor electorale a partidelor înscrise la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie care au acumulat mai mult de 2%, 5 la număr, am constatat că angajamentele de ordin geopolitic se află la sfârșitul programelor electorale sau chiar lipsesc, prioritate fiind, mai multe chestiuni de natură internă. În timp ce Partidul Acțiune și Solidaritate și Blocul electoral „Renato Usatîi” s-au referit la necesitatea asigurării relațiilor atât cu vecinii, cu SUA, cât și cu Federația Rusă, Platforma „Dreptate și Adevăr” a specificat că angajamentele lor de politică externă sunt doar pro-românești și pro-europene, evitând să menționeze cooperarea cu Estul. Totodată, Partidul „Șor” nu a menționat poziția sa geopolitică sau planurile privind politica externă a Republicii Moldova, în timp ce Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BECS) a indicat că e gata să colaboreze cu partenerii externi, punând accentul doar pe Uniunea Economică Eurasiatică. Totuși, în discursurile lor geopolitice, liderii BECS au continuat să poziționeze Occidentul ca fiind amenințător.

În al doilea rând, o mare parte a cetățenilor moldoveni nu mai percep deja mesajele pro-ruse sau pro-europene în termeni geopolitici. În schimb, privesc relațiile externe prin prisma modului în care cooperarea externă cu Vestul sau Estul ajută la rezolvarea provocărilor țării. Potrivit celui mai recent sondaj de opinie publică al Barometrului Opiniei Publice (BOP), cetățenii Republicii Moldova apreciază tot mai mult sprijinul oferit de Uniunea Europeană, care a devenit cel mai credibil partener de dezvoltare și principalul partener economic al Republicii Moldova. Sprijinul și încrederea cetățenilor moldoveni pentru Uniunea Europeană a crescut constant pe parcursul ultimilor ani, datorită faptului că UE a fost mai vocală, consecventă, transparentă și strictă în raport cu procesele din Republica Moldova. Strategia UE de a asigura aducerea beneficiilor directe pentru cetățenii Republicii Moldova în rezultatul implementării obiectivelor Acordului de Asociere UE-Moldova și respectiv a sprijinului continuu oferit, inclusiv pentru redresarea crizei pandemice, a contribuit la această nouă paradigmă. Aceasta a mai făcut ca atacurile continue la adresa UE din partea unor actori politici, în special din partea lui Igor Dodon, în ajunul campaniei prezidențiale de anul trecut și al Socialiștilor în cadrul campaniei pentru parlamentare să nu mai fie credibile pentru majoritatea cetățenilor. Mai mult, campania electorală a BECS a consolidat și mai mult sprijinul cetățenilor în favoarea forțelor politice pro-reformă, care au promovat narative incluzive, axate pe rezolvarea problemelor stringente ale cetățenilor și lupta cu corupția.

În al treilea rând, dincolo de discursurile geopolitice, persoana care stă în spatele acestora este esențială. Eșecul și incapacitatea ex-președintelui Igor Dodon de a-și realiza promisiunile, de a atrage ajutor financiar din Federația Rusă, de a asigura cetățenii cu vaccinul Sputnik pe timp de pandemie, gestionarea lamentabilă a pandemiei de către Guvernul Chicu a dus la scăderea încrederii cetățenilor în politicianul Igor Dodon. Potrivit barometrului de opinie publică din iunie curent, nivelul de sprijin din partea cetățenilor pentru Igor Dodon a scăzut deja până la 19%. Nivelul scăzut de încredere față de Igor Donon a tras în jos și imaginea Blocului Socialiștilor și Comuniștilor care nu a reușit să-și mobilizeze nici electoratul de la alegerile prezidențiale și a pierdut chiar și în regiunile în care anterior a obținut majoritate (sectorul Botanica din mun. Chișinău, or. Soroca, Basarabeasca, Șoldănești și Fălești).

De această dată, discursurile geopolitice, deși mai puține decât în anii precedenți, nu au mai fost de succes pentru autorii acestor narative. Majoritatea cetățenilor nu s-au mai lăsat prinși în capcana sperietorilor și mesajelor geopolitice sterile. Eșecurile politicienilor care au guvernat și nu și-au îndeplinit promisiunile, au fost taxate de alegători. Lipsa unei confruntări geopolitice, nivelul înalt al încrederii cetățenilor în Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu (conform BOP a crescut de la 8% în 2016, la 33% în 2021) care a continuat să fie asociată de alegători cu principalul concurent electoral pro-reformă, sunt doar unele aspecte care explică câștigul fără precedent al Partidului Acțiune și Solidaritate în aceste alegeri parlamentare anticipate.

Alegătorii au dat dovadă de un nivel înalt de imunizare și maturizare politică. Indiferent de preferințele lor geopolitice pro-Rusia, pro-UE sau pro-România, majoritatea cetățenilor și-au dat votul pentru forța politică care a fost cea mai credibilă și a avut o campanie electorală bazată pe rezolvarea problemelor interne, precum combaterea corupției sistemice, reformarea justiției și creșterea ineficienței instituțiilor de stat care să servească cetățenii.

*Mihaela Fedoseev este stagiar și cercetătoare junior în cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)

Această publicație a fost pregătită în cadrul proiectului „Cooperarea în cadrul Parteneriatului Estic pentru o democrație mai puternică: Georgia, Moldova și Armenia”. Proiectul este implementat de Institutul Georgian de Politici (GIP, Georgia, în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE, Moldova) și Centrul Analitic pentru Globalizare și Cooperare Regională (ACGRC, Armenia). Proiectul beneficiază de sprijin prin intermediul Fondului Țărilor de Jos pentru Parteneriatele Regionale – MATRA pentru cooperarea regională în cadrul Parteneriatul Estic (PaE).