Podcast 32. „Noi și Europa”. Prioritățile de politică externă ale președintei Maia Sandu pe înțelesul tuturor

1 iulie 2021

Politica externă a Republicii Moldova a fost afectată, în ultimii ani, de mai mulți factori de ordin intern. Instabilitatea politică, lipsa progreselor pe dimensiunea statului de drept și a luptei anticorupție, dar și imaginea contestată a unor decidenți politici de la Chișinău, au limitat capacitatea Republicii Moldova de a avansa pe calea integrării europene și implementării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. La nivel guvernamental, eforturile autorităților de resort au fost deseori zădărnicite de agenda duplicitară a liderilor politici de la Chișinău, care nu s-au ferit să atace în mod nefondat principalii parteneri externi ai Republicii Moldova.

În primele șase luni ale mandatului său, agenda de politică externă a președintelui Maia Sandu a inclus mai multe vizite oficiale și întrevederi bilaterale cu liderii statelor europene. Pentru a înțelege mai bine care sunt prioritățile de politică externă ale președintelui Maia Sandu, dar și viziunea instituției prezidențiale pe dimensiunea celor mai importante dosare de politică externă, am discutat cu Cristina Gherasimov, consilier prezidențial în domeniul politicii externe.

****** 

Doamna Gherasimov, instituirea în funcție a președintei Maia Sandu a dus cu sine o deschidere mai mare a partenerilor occidentali pentru Republica Moldova. Asistăm la mai multe vizite în afara țării în aceste ultime luni. Care este principalul mesaj pe care a vrut să-l transmită instituția prezidențială în afara Republicii Moldova?

Vedem în ultimii câțiva ani că Moldova a absentat de pe arena internațională și dorim ca un prim mesaj de bază pe care să-l transmitem statelor pe care le vizităm să fie că Moldova își dorește o politică externă mult mai activă decât ceea ce am avut până acum. Ne dorim să ne reconectăm la agenda priorităților globale. Dorim să fim un membru activ al comunității globale și înțelegem natura provocărilor cu care se confruntă comunitatea, în special de când pandemia ne-a afectat pe toți în mod diferit, dar cu aceeași forță. Din perspectiva aceasta, dorim să contribuim la dezbaterile globale cu anumite soluții pe care și noi le vedem, dar și cu soluțiile care deja există. Dorim să inițiem și să aprofundăm relațiile cu instituțiile internaționale și cu partenerii globali pentru a ne ajuta să progresăm pe agenda noastră de reforme interne.

Care sunt principalele obiective și priorități ale agendei de politică externă a președintelui Maia Sandu?

Scopul politicii externe a doamnei Sandu, dar și a Republicii Moldova este în primul rând de a servi și de a proteja interesele cetățenilor noștri. Din câte observăm, în 2021, acest scop este foarte mult influențat de contextul evoluțiilor domestice de la noi în țară. La fel vedem lipsa unui Guvern funcțional, cu mandat deplin, care nu ne permite să acționăm sau să fim mai activi pe scena internațională. Incertitudinea politică generată de un parlament disfuncțional la fel nu ne permite să fim mai activi și să luăm decizii mai rapide în interesul cetățenilor noștri. În același timp, vedem că cadrul internațional actual la fel se schimbă foarte rapid și această incertitudine este în mare parte determinată de impactul social și economic masiv al pandemiei, de reapariția unor rivalități gbale, dar și de apariția unor rivalități în regiunea noastră. Vedem și reluarea conflictelor militare în apropierea granițelor noastre, ceea ce face mediul nostru mult mai incert și mai periculos. În acest sens, ne dorim să facem tot posibilul pentru a pune bazele unei politici externe previzibile, unei politici externe consecvente care să fie orientată spre cetățeni și care să contribuie la soluții multilaterale și la crearea unui mediu regional sigur și benefic pentru reformele interne de care avem nevoie în următorii ani. Dacă e să discutăm despre prioritățile pentru anul acesta, dar și pentru anul 2022, noi am identificat cinci direcții majore. Voi menționa doar trei, care la fel vor fi făcute publice de către doamna președinte Sandu în viitorul apropiat. Prima este depășirea pandemiei. Având în vedere situația foarte gravă din sănătatea publică de la începutul pandemiei, ne dorim să diminuăm efectele pandemiei și aceasta este prioritatea zero, aș spune eu, pentru doamna Sandu, ca să contribuim la îmbunătățirea situației într-un mod mult mai sustenabil. Pentru aceasta negociem cu partenerii internaționali asistența necesară, cum ar fi echipamente medicale, echipamente individuale de protecție, dar și ducem negocieri pentru un acces mai ușor la vaccin. Un alt obiectiv al politicii externe este să contribuim la relansarea economiei. Aceasta prevede în primul rând atragerea mijloacelor financiare care sunt necesare pentru consolidarea stabilității macro-economice a țării și, desigur, pentru acoperirea deficitului bugetar. Aceasta înseamnă, de asemenea, să colaborăm cu partenerii noștri internaționali, cu instituțiile financiare, pentru a atrage mai multe credite, subvenții în sectorul privat, pentru ca să putem să ajutăm acei întreprinzători mici și mijlocii, agricultori, care ar putea să aibă încă o șansă să-și salveze afacerile sau să-și relanseze activitățile care au fost stopate pe timpul pandemiei. Și poate o ultimă prioritate pe care aș menționa-o aici este încurajarea și sprijinirea securității regionale. Știm că țara noastră trebuie să depună eforturi pentru a menține un mediu constructiv și non-conflictual cu vecinii săi, dar în general și în regiune. Acest lucru prevede în primul rând menținerea unor relații de bună vecinătate cu România și Ucraina și această direcție a fost una prioritară pe care ne-am propus-o, însă și cu alte state care au aici interese de securitate directă sau indirectă legate de amplasarea noastră regională. Restul priorităților le vom face publice în curând printr-un comunicat de la Președinție.

Acum o lună a fost semnat un Memorandum de cooperare între Ucraina, R. Moldova și Georgia prin care a fost instituit acest trio asociat, iar în toamna acestui an este preconizat și un summit al Uniunii Europene pentru viitorul Parteneriatului Estic. Ce obiective pe termen lung și scurt își propune R. Moldova în cadrul Parteneriatului Estic, dar și în relația sa cu Uniunea Europeană?

Comisia Europeană împreună cu Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate au prezentat un an în urmă un comunicat privind obiectivele propuse pe termen lung pentru Parteneriatul Estic după 2020. Obiectivele care se urmăresc sunt intensificarea comerțului, consolidarea conectivității și aprofundării integrării economice, consolidarea instituțiilor democratice, a statului de drept și asigurarea rezilienței la factori de mediu și climatici. Un alt obiectiv propus de Comisia Europeană este susținerea transformării digitale. Deci toate sunt foarte relevante pentru Republica Moldova atât în plan bilateral, dar și în cooperare cu ceilalți cinci parteneri ai Parteneriatului Estic. Aici putem crea împreună economii mult mai reziliente, mai durabile și mai integrate, inclusiv prin acel suport financiar care a fost recent oferit de către Comisia Europeană de 600 milioane de euro. Putem la fel lucra împreună pentru protejarea instituțiilor statului de drept și reformarea instituțiilor de securitate. Acestea sunt priorități pe care și Comisia Europeană le vede priorități fundamentale pentru ca regiunea noastră să poată avansa în relație cu Uniunea Europeană. Desigur că mediul ambiant, ecologic și anume consolidarea rezilienței mediului climatic este un factor relevant și foarte important pentru noi la care deja lucrăm de la începutul acestui an. Nu mai puțin important este transformarea digitală, aici cred că la fel putem conta pe careva reforme în viitorul apropiat. Însă, din nou, suntem în așteptarea unui nou Guvern. Aceste noi obiective au fost stabilite în urma consultării structurate privind viitorul Parteneriatului Estic cu participarea foarte largă a statelor membre ale UE, a organizațiilor societății civile, dar și a diferitor medii, precum cel academic sau al întreprinderilor și instituțiilor financiare. Deci prioritățile pe care noi ni le vom seta depind de fiecare domeniu în parte și toate cele cinci sunt foarte relevante pentru următorii ani.

Să revenim un pic la situația din Republica Moldova. La începutul lunii iunie am văzut mai multe întrevederi în formatul 3+2 pentru reglementarea conflictului transnistrean. S-a spus la un moment dat că ar fi posibilă chiar și organizarea unei astfel de discuții în formatul 5+2, deja la Stockholm. Care este viziunea președinției în reglementarea conflictului transnistrean și cum vede instituția prezidențială soluționarea acestui conflict sau măcar primii pași spre o soluționare a conflictului?

Primii pași pe care îi vede instituția Președinției sunt în primul rând crearea unui Guvern funcțional care să-și poată asuma prioritatea soluționării conflictului transnistrean. La moment, vedem că au loc anumite progrese ad-hoc pe anumite dimensiuni sau segmente destul de înguste. Însă nu vedem o viziune națională, o viziune de țară, cum ne imaginăm noi reglementarea conflictului transnistrean. Deci, în primul rând, considerăm că este important să creăm o astfel de viziune care să fie creată prin consens între principalii actori politici, societate civilă și instituțiile statului. La baza soluționării conflictului transnistrean, cred că trebuie să fie aceleași trei principii pe care le discutăm deja de mulți ani și anume la bază trebuie să fie interesul național de țară, soluția trebuie să fie exclusiv una pașnică și identificată prin negocieri, și trei, reintegrarea trebuie să ducă la crearea unui stat funcțional. Dacă nu avem aceste trei principii la baza creării acestei viziuni de soluționare a conflictului o să tergiversăm procesul și în continuare.

Aș vrea să ne referim la câteva vizite pe care le-a avut președinta Maia Sandu în afară. Am văzut că la Chișinău unii analiști politici au menționat că aceste vizite ar avea un comportament electoral. Cum comentați aceste declarații din prisma Președinției, dumneavoastră ocupându-vă de consilierea pe politică externă a doamnei președinte?

Noi am văzut nu atât declarații, cât mai mult opinii și cred că aceste opinii au dreptul la existență ca și oricare altele. Însă, pentru cei care știu cum se creează o agendă a unui președinte, este foarte clar că aceste vizite nu sunt planificate cu două, trei săptămâni înainte, ci cu câteva luni înaintea efectuării lor propriu-zise. Vizitele în Italia și Polonia au fost planificate cu mult înainte de a cunoaște data alegerilor anticipate, de exemplu. Dacă ar fi să ne gândim că aceste vizite au loc prin prisma unui obiectiv electoral, atunci am fi văzut mult mai multe vizite în ultimele luni și în următoarele săptămâni care încă mai sunt. Un exemplu ar fi faptul că doamna Sandu a refuzat, din păcate, vizita la Generation Equality Forum, invitație pe care a primit-o direct de la președintele francez Emmanuel Macron. Doamna Sandu își prioritizează vizitele în funcție de interesele și necesitățile cetățenilor noștri. În același timp, este normal ca un președinte de țară să efectueze vizite pe parcursul mandatului său și aici noi acum avem alegeri parlamentare anticipate, o să mai avem și alegeri locale, deci asta nu înseamnă că programul de activitate al doamnei președinte trebuie să fie stopat pentru ca nu cumva să coincidă cu perioade de alegeri. Dacă e să ne referim la întrevederile pe care dumneaei le-a avut cu diaspora, cunoaștem foarte bine că doamna Sandu duce o politică inclusivă vis-a-vis de toți cetățenii noștri: și cei care sunt în țară și cei care sunt peste hotare, iar în diaspora sunt cetățenii noștri. Până acum o lună, condițiile stricte impuse de pandemie nu au permis asemenea întrevederi de un calibru mai mare cu diaspora, de exemplu când am fost în vizită la Bruxelles sau la Berlin. Însă acum vedem o relaxare a acestor restricții și respectiv vom vedea mai multe întrevederi pe care le va organiza doamna Sandu cu diaspora. Și vă asigur că acestea vor continua și după alegeri.

Un rezultat al acestor vizite întreprinse în străinătate de către președinte a fost semnarea unor acorduri bilaterale cu guvernele în țările cărora a fost în aceste vizite, care sunt menite să faciliteze cumva viața cetățenilor Republicii Moldova care trăiesc și muncesc acolo. Vă gândiți și la alte acorduri asemănătoare care ar putea fi semnate în perioada următoare? Despre ce fel de acorduri ar fi vorba și spre ce țări țintiți?

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene lucrează la multiple acorduri internaționale de genul acesta. Unul a fost cel pe care l-am semnat acum recent în vizită la Roma. Tot în această vizită am fi putut semna un alt acord de recunoaștere a diplomelor academice, însă a fost nevoie de câteva zile adiționale pentru a pune la punct câteva detalii care încă nu erau gata. Ministerul Afacerilor Externe are o listă lungă de acorduri la care lucrează, inclusiv cel ce ține de conversiunea permiselor de conducere pentru diferite țări cum ar fi Germania. Este unul pe care l-am adus în discuție și atunci când am fost în vizită la Berlin. În Polonia, am discutat despre necesitatea unui acord de protecție socială, de recunoaștere a permiselor de conducere, acestea fiind discutate cu demnitari la nivel înalt din Varșovia. La fel, am menționat necesitatea semnării mai multor acorduri și în cadrul întrevederilor online sau a convorbirilor telefonice pe care le are doamna Sandu. De exemplu, cel mai recent a fost discuția cu omoloaga sa, doamna președintă a Greciei, unde, într-o conversație telefonică, am discutat mai multe acorduri care sunt la moment în așteptare pentru a fi negociate. Le aducem în discuție de fiecare dată când considerăm că este oportun sau că am putea accelera cumva eforturile Ministerului de Externe în a semna aceste documente.

La final, doamna Gherasimov, vă rog să ne spuneți din perspectiva instituției pe care o reprezentați care sunt principalele provocări pentru a promova o politică externă, credibilă și activă a Republicii Moldova?

Anul acesta este unul deosebit pentru noi și unul destul de dificil. Observăm de la începutul anului o deschidere enormă față de politicile și reformele care sunt propuse de către doamna președinte Sandu. În același timp, am avut până recent un parlament mai puțin funcționabil și mai puțin cooperant atunci când am fi putut activiza careva dintre acordurile sau documentele discutate în cadrul vizitelor de peste hotare. La fel, multe dintre acorduri sunt interguvernamentale și aici din nou, lipsa unui Guvern cu depline puteri ne-a limitat foarte mult potențialul de a atrage foarte multe fonduri și ajutoare, de a semna mai multe documente pe termen lung care să ne ajute să relansăm economia, să ajutăm antreprenorii noștri în procesul de recuperare economică, în urma consecințelor destul de grave pentru ei a pandemiei. Deci anul acesta este un an când, din păcate, politica externă activă pe care o conduce și pe care și-a propus-o pentru următorii patru ani doamna Sandu, nu este prea sincronizată cu activitățile și evoluțiile interne de la noi din țară. Însă, după alegerile din 11 iulie, sperăm că prin alegerea unui nou guvern cu depline puteri, vom putea cu o viteză mai mare să accelerăm pe anumite dosare care la moment sunt puse pe pauză.

Puteți să ne ziceți la ce dosare vă referiți anume?

Un exemplu care îmi vine în minte este accesarea celei de-a doua tranșe a asistenței macrofinanciare de 50 milioane de euro, care expiră în luna septembrie. Sunt anumite condiționalități impuse de către Uniunea Europeană pe care nu le putem îndeplini fără un parlament. Faptul că avem un parlament dizolvat, iar până acum am avut un parlament care nu a fost dispus să considere anumite legi pentru a fi promulgate, aceste impedimente creează un risc major ca noi să pierdem această a doua tranșă de 50 milioane de euro. În contextul economic al țării noastre, la moment, asta ar fi o pierdere enormă pentru economia țării noastre. Însă, dacă reușim imediat după alegeri să creăm un guvern, am putea încerca să atingem careva din cele patru condiționalități rămase, să le îndeplinim pentru a debloca această ultimă tranșă de 50 milioane de euro.

Dar înțeleg că lucrurile vor trebui făcute repede?

Exact, foarte rapid. Practic suntem la limită pentru că termenul expiră la începutul lunii septembrie. Dacă nu reușim să trecem câteva legi în parlament, și apropo aceste legi nu sunt suficiente, una dintre condiționalități este și să arătăm un progres în investigarea fraudei bancare. Sperăm, totuși, că prin discuții, prin negocierile pe care în continuare le ducem la Bruxelles, să vedem o flexibilitate din partea autorităților de la Bruxelles și atunci vor fi luate în considerare doar acele chestii pe care le putem face prin existența unui parlament funcțional.

Ați ascultat podcastul „Noi și Europa”, un produs al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, dezvoltat în parteneriat cu Radio Chișinău, ZUGO și Fundația Konrad Adenauer. Ne găsiți și pe platformele de podcast și în emisie la radio. Eu sunt Cristina Păpușoi și vă dau întâlnire luna viitoare, ca să discutăm împreună despre realitățile europene.

Politica Cookie, Confidențialitate

Acest site foloseste cookie-uri. Navigând în continuare, îţi exprimi acordul asupra folosirii cookie-urilor. Mai mult

Accept