Cum poate fi îmbunătățită organizarea procesului de vot în diasporă pentru alegerile parlamentare anticipate?

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), cu susținerea oferită de Fundaţia Hanns Seidel – Republica Moldova, în cooperare cu Coaliția civică pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC) și comunitatea „Adoptă un vot”, precum și în parteneriat media cu Privesc.Eu și Rlive, a organizat, joi, 10 iunie 2021, cea de a șasea dezbatere publică online în formatul #EUDebatesCafe: „Organizarea procesului de vot în diasporă pentru alegerile parlamentare anticipate”.

Invitații la eveniment, care a fost moderat de Mihai Mogîldea, Lider de Echipă, Programul Europenizare al IPRE, au vorbit despre problemele de actualitate legate de exercitarea dreptului la vot de către cetățenii moldoveni de peste hotarele țării în cadrul alegerilor parlamentare anticipate, acțiunile premergătoare întreprinse de către autorități pentru organizarea votului în diasporă, numărul și amplasarea secțiilor de votare, dar și asigurarea suportului financiar și logistic pentru desfășurarea procesului de vot.

În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor.

Eugen Revenco, Secretar General, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE): „Imediat după publicarea decretului de dizolvare a Parlamentului am avut mai multe întâlniri cu reprezentații CEC și am discutat despre lansarea procesului de pregătire pentru procesul electoral peste hotare. Noi, Ministerul de Externe, urma să prezentăm informații cu privire la numărul cetățenilor, unde ei sunt amplasați și am evaluat posibilitățile noastre de a asigura din punct de vedere logistic pentru a organiza liber și corect alegerile peste hotare. După ce am acumulat această informație, noi am rugat ambasadele noastre să se consulte asociațiile diasporale și să vină cu propuneri fundamentate de ce și unde ei ar recomanda deschiderea secțiilor de votare. Noi am luat în calcul și experiența din alte procese electorale și am venit cu recomandare către CEC de a dubla numărul secțiilor de votare acolo unde am văzut o prezență mare alegătorilor. Am rugat și recomandat deschiderea unui număr mai mare de secții de vot, pentru a micșora presiunea asupra biroului electoral, micșorând rândurile de așteptare și mărind capacitatea de procesare a buletinelor. Am rugat CEC să examineze dublarea numărului de secții chiar și acolo unde numărul alegătorilor ajungeau la 3 mii. Decizia de a deschide 139 secții nu ținea cont de specificul a cel puțin pentru 10 localități. O opțiune ar fi și diversificarea geografiei, pentru a micșora presiunea pe unele secții. Apariția modificărilor ulterioare luate de CEC nu ne-a permis să ne expunem”.

Alexandru Berlinschi, Șef al Direcției Management Alegeri, Comisia Electorală Centrală (CEC): „La data de 8 iunie curent, a fost adoptată o Hotărâre prin care au fost operate modificări la Hotărârea din 5 iunie. S-a convenit la modificări atât asupra numărului secțiilor de votare, cât și pe partea de geografie. În urma modificărilor au fost adăugate 9 secții de votare și au fost excluse altele două. Țin să mă refer la participarea în turul 1 al alegerilor prezidențiale din 2020, când în afara țării nu au fost înregistrate careva probleme ce ține de numărul buletinelor de vot. Cu regret, în turul 2, la 11 secții de votare s-a atins acea limită maximă de 5000 de buletine de vot. Astfel, în Hotărârea din 8 iunie, practic la aceste secții de votare s-a suplinit încă cu o secție, ca să evităm aceste cazuri. Dacă e să ne referim la bugetul din acest an, până acum Guvernul a alocat 70 de milioane de lei pentru organizarea alegerilor, iar CEC urmează până la data de 20 iunie să adreseze un demers cu calculul exact de câți bani vor fi nevoie pentru alegeri suplimentar la cele 70 de milioane. CEC a aprobat un deviz de cheltuieli estimativ de 125 de milioane de lei, dintre care peste 70 de milioane va fi achitată indemnizația pentru funcționarii electorali, care sunt peste 20 de mii”.

Elena Prohnițchi, Secretara Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC), Directoare Adjunctă, ADEPT: „Ne așteptam de la CEC ca odată cu încheierea procesului înregistrării prealabile, să vină cu o propunere către Ministerul de Externe cu un număr estimativ al secțiilor de votare, după care solicitând avizul Ministerului, să prezinte informația și Guvernului, solicitând și o susținere financiară. Din ceea ce am văzut noi, acest proces s-a desfășurat în spatele ușilor, iar proiectul de hotărâre din 5 iunie, în care se propuneau deschiderea a 160 de secții de votare la fel nu a fost făcut public. În poziția sa publicată pe data de 7 iunie, CALC a menționat această lipsă de transparență a procesului de deschidere a secțiilor de votare peste hotare, dar de asemenea a condamnat decizia ilegală și iresponsabilă a Comisiei privind deschiderea celor 139 de secții de votare peste hotare. Această poziție a Coaliției s-a bazat pe mai multe constatări. În primul rând, Comisia nu a ținut cont de cele 3 criterii prevăzute de Codul Electoral pentru stabilirea secțiilor de votare peste hotare. În motivarea deciziei din 5 iunie, care de altfel nu descrie foarte clar care este motivarea CEC-ului de a deschide cele 139 de secții peste hotare, CEC practic își exprimă dezacordul cu lipsa de exactitate a unor criterii prevăzute în Codul Electoral. Însă aceasta, în opinia noastră, nu este o scuză din partea CEC-ului, pentru că CEC a avut la dispoziție mai mult de jumate de an să stabilească un algoritm care să permită utilizarea acestor criterii. Decizia din 8 iunie la fel nu respectă cele 3 criterii. Deci ea rămâne la fel de ilegală, în opinia noastră, ca și decizia din 5 iunie”.

Pavel Postică, Manager de Dezvoltare și Evaluare, Promo-Lex: „Cu regret, autoritățile publice tind să utilizeze mecanismul de încălcare al legislației și actelor normative în calitate de scuză atunci când nu vor să adopte o decizie sau sunt influențați de anumite circumstanțe, în special politice. Toate calculele trebuie începute de la bugetare. Ceea ce este bugetat este minimul necesar care urma să fie constituit. 150 de secții de votare reprezintă acel minim care era obligatoriu din punct de vedere moral pentru CEC. Al doilea aspect pe care vreau să-l evidențiez ține de acele 3 criterii. Nu s-a ținut cont de aceste criterii. Atunci când avem o prezență enormă la turul doi de scrutin la alegerile prezidențiale din 2020, când vedem un număr enorm de înregistrări prealabile pentru scrutinul anticipat, iar CEC ia copy-paste și deschide exact aceleași secții de votare ași în scrutinul precedent. Întrebarea mea este către CEC și toți membrii Comisiei care au votat pentru această decizie, cum a ținut ei cont de aceste două criterii, de înregistrarea prealabilă și de prezența la ultimul scrutin. Răspunsul va fi simplu, că ei nu au ținut cont. Cu regret, suntem în situația în care trebuie să recunoaștem un lucru foarte clar: deschiderea secțiilor de votare peste hotarele țării nu este o chestiune de legalitate, prevederi, norme, dar este o chestiune de consens și politică între diferite entități sau actori care participă direct sau indirect în procesul de luare a astfel de decizi. Și ultimul lucru pe care l-am înțeles din toată această poveste cu deschiderea secțiilor de vot peste hotare și în regiunea transnistreană este necesitatea unui nou mecanism și modalitate de numire a membrilor CEC în funcțiile pe care le dețin, pentru că trebuie minimalizată influența politică asupra unor decizii pur tehnice care trebuie să fie luate de autoritățile publice”.

Dumitru Vicol, Membrul comunității „Adoptă un vot”, Analist Asociat IPRE: „Inițial, mulți din diasporă erau cumva împotriva înregistrării prealabile pentru că nu era nimic concret. De exemplu, erau propuneri ca să fie introdus un criteriu matematic, să spunem că la 300 înregistrări prealabile, într-o rază y, rezultă o secție de votare, ca să știm și noi cum să motivăm oamenii să se înregistreze. Deci am fost foarte critici cu privire la înregistrarea prealabilă. Imaginați-vă că după un anumit timp ni s-a arătat că înregistrarea prealabilă cumva funcționează și ne-am gândit că probabil trebuie să oferim doză de încredere CEC-ului. La moment, dacă cineva vine să mă convingă încă o dată să mă înregistrez prealabil și va face campanie pentru asta, eu refuz atât timp cât nu este un criteriu clar care să menționeze că un anumit număr de înregistrări, într-o rază y duce la deschiderea unui anumit număr de secții de votare, de altfel acest mecanism nu are sens pentru că e discreditat. În al doilea rând, eu cred că e pur politic. Pentru mine, atitudinea CEC-ului de a nu deschide secții de votare în anumite zone e o palmă dată politică. Din păcate doar câteva persoane care decid acest lucru fac ca impresia noastră să fie una negativă față de CEC. În acest sens, ce relație construiește cetățeanul cu ambasada sau cu acel funcționar consular? Data viitoare când va merge la ambasadă o să zică într-un fel „tu ești cel care nu ai vrut să deschizi secții de votare, sau cel care nu ai vrut să-mi dai buletinul 5005”. În cazul ăsta, aceste persoane care fac partizanat politic distrug, de fapt, imaginea întregului sistem și relația dintre simplii cetățeni și autorități”.

 Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea video a evenimentului pe privesc.eu aici și pe Realitatea Live aici.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „EU DEBATES CAFÉ: Avansarea cunoașterii și expertizei privind instituțiile și politicile UE în Republica Moldova”, implementat de IPRE în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova și cu sprijinul  financiar al Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare.