Iulian Rusu, Director Adjunct IPRE, integritatea trebuie promovată prin consolidarea eforturilor, dar și a mecanismelor de control al integrității de către ANI, CSM și CSP /// BULETIN LUNAR, Asociația pentru Politică Externe

28 April 2021

Justiția din Republica Moldova se confruntă cu o lipsă de încredere datorată, printre multe, de lipsa de integritate a actorilor din sectorul justiției. Societatea percepe lipsa de integritate prin intermediul investigațiilor jurnalistice care dezvăluie cazuri grave de conflict de interese, averi nejustificate, stil de viață luxos și legături cu politicul dar și cu crima organizată.

Deși legea națională pune accent pe integritate, prin verificarea averilor și intereselor actorilor din justiție de către Autoritatea Națională de Integritate (ANI), dar și pe profesionalism și reputație ireproșabilă, reglementări puse în aplicare de Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor, atât în sistemul justiției cât și în afara lui există o percepție de aplicare selectivă sau chiar arbitrară a acestor cerințe față de actorii din justiție.

Cred că integritatea trebuie promovată prin consolidarea eforturilor, dar și a mecanismelor de control al integrității de către ANI, CSM și CSP, dar și prin instrumente mult mai drastice, cum ar fi evaluarea extraordinară a actorilor din sectorul justiției.

În primul caz, verificarea integrității și intereselor de către ANI necesită un imbold adițional, prin stabilirea prioritară a subiecților care vor fi evaluați în primul rând și prin oferirea unor instrumente suplimentare precum evaluarea averii deținute la valoarea de piață, extinderea cercului de persoane care sunt supuse verificărilor, în special a rudelor actorilor din justiție supuși controlului și excluderea breșelor legislative care permit legalizarea activelor de proveniență dubioasă prin donații la evenimente de familie.

Integritate fără unități de măsură

Integritatea nu poate fi stabilită în procente. Aceasta este una dintre principalele probleme ale mecanismului actual existent în cadrul CSM și CSP. Colegiile specializate din cadrul acestor două autorități de auto-administrare se ghidează după regulamente proprii care stabilesc pondere procentuală pentru integritate, ceea ce este din start o pistă greșită. Integritatea unui actor din justiție sau este sau nu-i.

Dacă candidatul pentru funcția de judecător sau procuror, în începutul carierei, sau ulterior la promovare, nu poate argumenta de unde provin activele pe care le deține sau rudele lui nu pot argumenta de unde dețin aceste active, nu mai putem discuta despre integritate. Cel mai grav este că integritatea este evaluată în calitate de criteriu tehnic în procesul de evaluare și nu este tratat drept un criteriu de admisibilitate în profesie.

În lipsa integrității, un candidat pentru funcția de judecător sau procuror nu poate trece la următoarea etapă de evaluare și urmează a fi descalificat, iar datele care au stat la baza acestei decizii – transmise ANI, organelor de urmărire rezonanță, iar judecători și procurori   persoanele cu funcții de conducere penală și serviciului fiscal de stat pentru aplicarea corespunzătoarea legii – control al averii, confiscare a averii nejustificate, sancționare penală pentru îmbogățire ilicită sau aplicarea unui alt articol din Codul Penal, în prezența probelor necesare, precum și aplicarea prevederilor ce țin de achitarea impozitelor stabilite în Codul Fiscal.

Fără finalitate pe dosare de rezonanță

Evaluarea extraordinară a actorilor din sectorul justiției este un exercițiu ieșit din comun și aplicabil atunci când alte instrumente nu își demonstrează eficiența. În cazul Republicii Moldova suntem, din păcate, într-o astfel de situație. Acțiunile întreprinse pentru a asigura accederea în funcții publice din sectorul justiției a persoanelor integre și neadmiterea în sistem a persoanelor compromise nu au produs rezultatele scontate.

Deși s-au întreprins acțiuni pentru a mări salariile la judecători și procurori, s-au oferit mai multe pârghii pentru CSM și CSP să aplice criterii de profesionalism și integritate, s-au îmbunătățit gradual condițiile de lucru pentru judecători și procurori, s-au creat autorități noi care susțin procurorii în acțiunile de urmărire penală – Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI), dar și s-au consolidat pozițiile Serviciului pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (SPCSB) și ale Centrului Național Anticorupție (CNA), nu există finalitate pe dosare de controversați sunt în continuare în sistemul justiției.

Pentru a putea fi aplicată evaluarea extraordinară a actorilor din sectorul justiției sunt necesare trei condiții esențiale: voință din partea decidenților politici, suport din partea partenerilor de dezvoltare și suficiente resurse financiare și umane. În cadrul IPRE am prezentat deja una dintre opțiunile instituționale ale unei astfel de evaluări, care a luat în calcul și prevederile constituționale ce țin de funcțiile și atribuțiile CSM și CSP dar și cele ce țin de independența judecătorilor.

Pe scurt, propunerea presupune crearea în cooperare cu partenerii de dezvoltare a unei Misiuni Internaționale de Monitorizare (MIM), care va participa la selectarea membrilor Comisiei de Evaluare (CdE) și a judecătorilor din cadrul Colegiului Special de Apel (CSA). MIM va oferi atât suportul necesar pentru a fundamenta deciziile CdE, dar și va putea contesta deciziile CdE în cazul în care va considera că acestea nu sunt fondate, complete sau obiective. CSA va examina apelul împotriva deciziilor CdE, inclusiv declarate de către persoanele supuse evaluării

Pentru a nu bloca sistemul justiției, evaluarea este propusă să aibă loc în trei etape: în prima etapă vor fi evaluați profesioniștii cu funcții de conducere din cadrul Curții Supreme de Justiției (CSJ) dar și judecătorii din cadrul CSJ, președinții și vicepreședinții Curților de Apel, membrii CSM și CSP, din cadrul Procuraturii Generale și a Procuraturilor Specializate (PA și PCCOCS), precum și conducătorii altor autorități active în sectorul justiției. În a doua și a treia etapă se va trece la evaluarea celorlalți actori din sistemul justiției în baza ierarhiei din cadrul instanțelor judecătorești și a organelor procuraturii.

Mecanismul trebuie aplicat doar

o singură dată, iar procesul de elaborare și testare a modelului necesită o consultare minuțioasă prin prisma constituționalității dar și a corespunderii cu recomandările Comisiei de la Veneția.

Controlul nemijlocit se va axa în primul rând pe integritate. În cazul în care criteriul de integritate nu este întrunit de persoanele evaluate, criteriul de profesionalism nu se mai evaluează. Pentru a corespunde cerințelor constituționale legate de prezumția legalității proprietății, CdE va prezenta inițial probele care confirmă contrariul, iar persoana evaluată va avea posibilitatea să-și argumenteze pozițiile prin probe adiționale.

Cum poate fi ajutată ANI

ANI este o autoritate care verifică averea și interesele tuturor persoanelor cu funcții publice stabilite în lege, inclusiv și ale participanților în justiție. Astfel, pentru a asigura o concentrare în regim prioritar asupra averilor actorilor din sectorul justiției, un procent minim din numărul total de persoane cu funcții publice, care să includă actori din justiție urmează a fi stabilit pentru ANI.

În al doilea rând, ANI a demonstrat în ultimul timp o deschidere mai mare față de informațiile devenite publice, astfel întreprinzând acțiunile ce se impun potrivit legii. Cu toate acestea, verificarea averilor este limitată de cadrul actual, care stabilește că declarantul include în declarație valoarea contractuală și nu de piață a bunului, nu include un cerc mai mare de membri ai familiei persoanei supuse controlului, care să fie supuși verificării averii, iar procesul de sancționare presupune și controlul judiciar al actelor emise de ANI. La aceste probleme de ordin legal se mai adaugă și numărul insuficient de inspectori de integritate, dar și accesul pe alocuri mai greu la date de la alte autorități care dețin informații cu privire la persoanele supuse verificării. La aceasta se adaugă și faptul că ANI nu are acces la informații cu privire la proprietăți din alte state.

Este esențial ca ANI să preia inițiativa pe cauze de rezonanță, care implică persoane cu funcții de conducere din sistemul justiției, despre care s-a menționat de mai multe ori în presa de investigație. Aceste dosare, care ridică multiple semne de întrebare față de integritatea actorilor din justiție, cu precădere a persoanelor care dețin și funcții de conducere, lovesc foarte dur în imaginea justiției și discreditează judecătorii, procurorii și alți profesioniști onești din sistem.

În acest sens, răspunsul prompt din partea ANI cu privire la informațiile apărute în presă, este cu atât mai important cu cât cetățenii așteaptă finalitate la investigațiile jurnalistice făcute public. Constrângerile de ordin instituțional și organizațional ale ANI nu sunt privite drept o argumentare credibilă de cetățeni astfel încât suferă și imaginea ANI de pe urma tergiversării examinării acestor dosare importante.

Nu în ultimul rând, activitatea ANI

a fost supusă și unor tentative de constrângere prin reglementări restrictive. Modificările la lege operate de Parlament în decembrie 2020 și ulterior suspendate de Curtea Constituțională afectează și mai mult stabilitatea instituțională și compromit eforturile depuse pentru a livra pe dosare de rezonanță.

Utilizarea cu rea credință a principiului retroactivității legii penale sau administrative mai blânde, care se regăsește în legea de modificare adoptată de Parlament nu face decât să trădeze interesul de a limita intervențiile ANI, inclusiv atunci când sunt verificate și averile și interesele actorilor politici care dețin funcții publice. Astfel de tentative sunt inadmisibile.

Fullscreen Mode
Politica Cookie, Confidențialitate

Acest site foloseste cookie-uri. Navigând în continuare, îţi exprimi acordul asupra folosirii cookie-urilor. Mai mult

Accept