Studiul „Metode alternative de exprimare a votului: Lecții învățate pentru Republica Moldova din experiența României și Estoniei”

24 februarie 2021

INTRODUCERE

Ultimele alegeri parlamentare și prezidențiale din Republica Moldova au readus în prim-plan dezbaterile privind oportunitatea introducerii metodelor alternative de exprimare a votului. Miza acestor dezbateri este una dublă. Pe de o parte, punctul de reper al organizării oricărui scrutin electoral este asigurarea dreptului la vot și a condițiilor optime pentru exercitarea acestui drept constituțional de către cetățenii Republicii Moldova. Respectiv, este imperativă facilitarea procesului de vot, indiferent de locul aflării votanților. Pe de altă parte, obiectivul urmărit este de a găsi cele mai oportune și eficiente instrumente de răspuns la provocările curente cu care se confruntă procesele electorale din țara noastră, pentru atingerea priorităților indicate mai sus.

Pornind de la aceste aspecte, subiectul implementării metodelor alternative de exprimare a votului atrage după sine un interes sporit în rândul diferitor actori din societate. În mod prioritar, partidele politice, implicate în competiția electorală, sunt direct vizate de acest subiect, fapt ce le impulsionează să-l abordeze cu vigilență și să-și construiască o poziție publică cu privire la metodele alternative de exprimare a votului. Această poziție se conturează deseori în funcție de dinamica votului popular și calculele electorale ale fiecărei formațiuni politice, dar și a presiunii publice, solicitărilor și recomandărilor venite din partea societății civile, centrelor de cercetare, grupurilor de inițiativă și cetățenilor Republicii Moldova.

Dată fiind periodicitatea de patru ani a scrutinelor parlamentare și prezidențiale și a intervalului de aproximativ doi ani între desfășurarea ordinară a acestora, aceste solicitări și recomandări sunt vociferate în contextul perioadelor electorale: fie înainte sau după desfășurarea alegerilor propriu-zise. Astfel, subiectul metodelor alternative de exprimare a votului apare pe agenda publică în contextul pre- sau post-electoral, în funcție de rigorile de organizare a procesului de vot de către autoritățile competente, dar și a ratei de participare la urne.

Perioada post-electorală după alegerile prezidențiale din noiembrie 2020 oferă un context prielnic pentru a examina principalele constatări legate de organizarea ultimului scrutin prezidențial și a potențialelor modificări în legislația electorală, menite să îmbunătățească practicile electorale din țara noastră. Pe această dimensiune se înscriu și dezbaterile privind utilitatea implementării metodelor alternative de vot în Republica Moldova. Acest dialog și exercițiu de reflecție trebuie să fie transparent și incluziv, cu implicarea tuturor grupurilor de interese din societate, atât din sectorul guvernamental, cât și cel neguvernamental.

Acest studiu își propune să contribuie la dezbaterile curente privind introducerea metodelor alternative de exprimare a votului, lansate la sfârșitul anului trecut pe platforma Parlamentului Republicii Moldova. Prin intermediul acestui studiu, ne propunem să analizăm oportunitățile și provocările caracteristice aduse de implementarea votului prin internet și a votului prin corespondență, pornind de la exemplul Estoniei și, respectiv, al României. Scopul propus este să examinăm în ce măsură experiența Estoniei și a României pe dimensiunea votului alternativ ar putea servi drept o soluție eficientă pentru depășirea unor probleme-cheie cu care se confruntă procesul electoral din Republica Moldova.

Obiectivele principale ale studiului sunt axate pe (1) dezvoltarea în rândul cititorilor a unei înțelegeri mai ample și detaliate cu privire la cadrul instituțional și mecanismele de funcționare aferente votului prin internet și votului prin corespondență și (2) elaborarea unui set de concluzii și recomandări, menite să evidențieze modul în care ar trebui să fie mediate provocările și valorificate oportunitățile conexe implementării votului alternativ.

Prezentul studiu a fost elaborat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Laboratorul de Inițiative pentru Dezvoltare (LID Moldova) și Expert-Forum (EFOR România) cu susținerea oferită de Fundația Konrad Adenauer (KAS) în Republica Moldova.

Metodologia aplicată a cuprins analiza calitativă a cadrului instituțional, legislativ și a documentelor de politici cu privire la procesele electorale din Republica Moldova, Estonia și România. Principalele constatări și recomandări ale acestui studiu au fost supuse unui exercițiu de consultări interne și externe, cu participarea reprezentanților instituțiilor publice de resort, societății civile și centrelor de cercetare. Proiectul studiului a fost discutat în cadrul reuniunii de validare din 17 Februarie 2021, cu participarea reprezentanților autorităților publice și actorilor non-guvernamentali.

Studiul se adresează atât publicului general, cât și factorilor de decizie din sectorul public. Concluziile și recomandările incluse în această analiză au menirea de a iniția un proces de consultări și dezbateri la nivelul Parlamentului Republicii Moldova și autorităților electorale, cu participarea societății civile și centrelor de cercetare, axat pe posibilitatea implementării metodelor de alternative de exprimare a votului în Republica Moldova. Acest proces ar trebui să faciliteze ulterior analiza și evaluarea resurselor de ordin tehnic și bugetar necesare pentru introducerea metodelor alternative de exprimare a votului. Autorii studiului și-au propus să evidențieze mai degrabă modul în care experiența Estoniei și României poate fi valorificată în contextul actual al Republicii Moldova.

Fullscreen Mode
Politica Cookie, Confidențialitate

Acest site foloseste cookie-uri. Navigând în continuare, îţi exprimi acordul asupra folosirii cookie-urilor. Mai mult

Accept