Cum se poate implica diaspora în cadrul proiectelor de dezvoltare la nivel local și național?

18 februarie 2021

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), cu suportul oferit de Fundaţia Hanns Seidel Republica Moldova și în parteneriat media cu Privesc.Eu și Realitatea TV, a organizat miercuri, 17 februarie 2021,  prima videoconferință #EUDebatesCafe din 2021 în regim on-line, dedicată principalelor constrângeri și oportunități pentru valorificarea potențialului de cooperare dintre autorități și comunitățile diasporale.

Invitații la eveniment, care a fost moderat de Mihai Mogîldea, Lider de echipă, programul Europenizare în cadrul IPRE, au discutat privind implementarea și rezultatele politicilor guvernamentale în domeniul diasporei, care sunt principalele constrângeri pentru dezvoltarea dialogului dintre autoritățile guvernamentale și comunitățile diasporale, cum ar putea diaspora contribui la dezvoltarea unor proiecte strategice de interes național, dar și ce reforme sunt necesare, la nivel instituțional, pentru a crește interacțiunea dintre autoritățile locale/centrale și diaspora Republicii Moldova.

În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor.

Nadejda Zubco, Șef al Biroului pentru Relații cu Diaspora: „Dacă e să vorbim de cadrul normativ, existent la etapa actuală, noi avem o multitudine de acte, care includ domeniul diasporei, migrație și dezvoltare. Am încercat să facem și un studiu, care arată de fapt ponderea acestui domeniu în politici. Dacă e să mă refer la strategia Diaspora 2025, atunci pot spune că la etapa când a fost elaborată aceasta s-a perceput ca acest domeniu să fie inclus în politicile naționale în proporție de 80%. Astfel, în 2019 deja avem un procent de 82%. Cadrul normativ este bun și este interes din partea altor state legate de ghidarea și mecanismul de implementare a acestuia. Cu toate acestea, nu avem o analiză referitor la măsura în care  cadrul normativ răspunde la necesitățile diasporei. Este o prioritate pentru 2021. La etapa dată, din analizele pe care le avem, 46 de documente de politici sectoriale conțin componenta respectivă. În aceste zile a fost lansat programul „Diaspora reușește”, care are perioadă de aplicare 15 februarie – 21 martie 2021. Este un program destinat autorităților publice locale și are drept scop susținerea proiectelor de dezvoltare la nivel local cu implicarea diasporei. Acesta a fost implementat deja cu succes în 2020 și au fost implementate 42 de proiecte de dezvoltare locală. Programele sunt finanțate după formula 1+3, unde Guvernul se implică cu 50%, dar nu mai mult de 250 de mii de lei”.

Vadim Pistrinciuc, Director Executiv, Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS): „Despre rolul diasporei în viața țării cred că s-a vorbit foarte mult. Pur politic cred că statul și instituțiile din R. Moldova sunt în urma acestei colaborări cu diaspora. Diaspora se implică plenar în toate aspectele. Importanța economică este enormă, la fel ca și schimbul de practici. În timpul pandemiei am văzut că au apărut rețele foarte solide de ajutor reciproc și organizarea acțiunilor filantropice în afară pentru oamenii de aici și instituțiile medicale. Aceste proiecte filantropice nu sunt de scurtă durată sau unice. În mod regulat avem proiecte, care se desfășoară an de an. Un alt rol este unul politic. Am văzut că diaspora nu doar poate vota, dar poate crea presiuni. Și aici iarăși statul are anumite lacune. Principalele provocări sunt foarte simple. Prima sunt fricile. Din păcate în societatea noastră sunt partide politice, care privesc diaspora doar prin prisma votului. Aceasta provocare mare este și pentru societatea civilă și pentru cei din diasporă, astfel ca oamenii să nu privească diaspora doar prin prisma votului. În contextul fricilor pe care le avem este de exemplu și votul prin corespondență, pe care noi ne temem să îl implementăm”.

Dumitru Alaiba, Deputat, Parlamentul Republicii Moldova: „Eu nu cred că actualul Parlament are în general o viziune despre acest subiect sau o doză sănătoasă de priorități corecte față de diasporă. Nu este pentru prima dată când avem un fel de majoritate, fie în Parlament sau Guvern, căreia nu-i place diaspora. Haideți să ne amintim cum a fost instituționalizat însăși Biroul cu Diaspora, care a fost fondat de Guvern șiîmpotriva căruia peste căruia peste câțiva ani, guvernarea s-a pomenit că diaspora s-a consolidat. Astfel, noi ne-am pomenit că diaspora se organizează contra propriei guvernări. Este un proces pe care eu tare sper să fie oprit. Dacă e să ne uităm la ultimii 10 ani, noi avem niște situații destul de diferite. Cum a fost diaspora în 2010-2011 și cât de unită, pluralistă, este acum în 2021. Diaspora noastră a făcut istorie anul trecut, când 15% de voturi au fost din afara țării. Prin asemenea acțiuni, care sunt destul de constante, oamenii noștri demonstrează că ei vor să fie parte din țară și vor să își aducă aportul la diferite inițiative. Noi suntem la un început în care diaspora noastră este într-un proces de maturizare. Oamenii, care sunt plecați, au nevoie de o țară, care să îi protejeze și eu cred că oamenii vor reveni, dar doar atunci când o să aibă așa stat”.

Elena Druță, Consilieră a Președintelui Republicii Moldova pentru relațiile cu diaspora: „Ultimele evenimente politice au demonstrat că diaspora este o mare forță politică, iar în spatele implicării masive a cetățenilor noștri stă o extraordinară dorință de implicare. Cetățenii noștri, fie că se află temporar sau permanent peste hotare, vor să se implice, fie în luarea deciziilor, atunci când le este solicitat votul, dar s-au implicate și în multiple inițiative, atunci când li s-a solicitat ajutorul. Este important rolul diasporei și în proiectele de caritate. Ei au reușit chiar și atunci când s-au mobilizat să salveze vieți sau inițiativele pe timp de pandemie. De asemenea, în ultimii ani diaspora s-a implicat și în proiecte multiple de dezvoltare locală. Am urmărit în ultimii ani proiecte care s-au născut în cadrul unui proiect cum este „Migrație și dezvoltare locală”, care este implementat de UNDP și care este un proiect de succes. Acest model este bun pentru că îi face să lucreze pe toți împreună – pe cei ce reprezintă autoritățile, pe cei care locuiesc în aceste localități, dar și pe cei de peste hotare. Aceste proiecte și-au setat ca și obiectiv să dezvolte infrastructura, să creeze centre sociale, evenimente culturale. Ce obținem la finalul acestui tip de proiecte este mult mai mult decât doar infrastructura. În aceste localități se activează anumite mecanisme democratice, se creează o comunitate, care nu ține cont de distanțe”.

Dumitru Vicol, Expert Asociat, IPRE: „Mereu cumva a existat o reticență din partea autorităților să colaboreze la distanță cu diaspora. Mereu se găsea scuza că ar trebui fizic să fie prezenți ca să facă o analiză sau a citi niște documente. Din fericire, criza COVID, a demonstrat că nu este necesar această prezență. Astfel, probabil această deschidere s-a văzut în ultimul an și acum sper că această colaborare la distanță să se intensifice. Coalizarea celor din diasporă se întâmplă anume în cadrul unor proiecte sau probleme. Din păcate, ne coalizăm mai mult când avem un adversar politic, iar mai puțin este vizibilă implicarea diasporei în proiecte locale și nu se acordă atenție acestor aspecte. Dacă e să mă refer la proiecte locale, începând cu 2015 au început să fie implementate primele proiecte de donații locale. De exemplu, iluminatul în satul Costești a fost primul proiect cu care noi am încercat să pornim valul. După asta au urmat și altele. Toate aceste lucruri arată bine. Trebuie doar să fie alocați mai mulți bani pentru ca să beneficieze mai mulți oameni. Însă, eu nu sunt foarte mare adept a donațiilor pentru că acestea înseamnă o relație mai puțin contractuală, fără obligații. Cumva acum ar trebui să convingem lumea să trecem de la donații la împrumuturi și acesta ar aduce schimbare. Dacă am convinge ca primările sau autoritățile să împrumute de la diasporă ar fi o altă relație, în care autoritățile locale ar fi mai responsabile să livreze acțiunile pe care le-au promis. De asemenea, în această situație, cei de peste hotare ar fi interesați să monitorizeze proiectele. Și, al treilea, este faptul că toți oamenii sau o mare parte se vor întoarce acasă și în cazul în care nu vor avea un venit, cumva aceste împrumuturi le vor permite să aibă un venit adițional”.

Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea video a evenimentului pe privesc.eu aici și pe Realitatea Live aici.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „EU DEBATES CAFÉ: Avansarea cunoașterii și expertizei privind instituțiile și politicile UE în Republica Moldova”, implementat de IPRE în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova și cu sprijinul  financiar al Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare.

Politica Cookie, Confidențialitate

Acest site foloseste cookie-uri. Navigând în continuare, îţi exprimi acordul asupra folosirii cookie-urilor. Mai mult

Accept