Notă analitică: 2021: TIMPUL RELANSĂRII RELAȚIILOR MOLDO-AMERICANE

17 decembrie 2020

Sumar Executiv

Având în vedere sincronizarea noului ciclu politic atât la Washington, cât și la Chișinău, 2021 aduce o oportunitate pentru relansarea relațiilor SUA – Republica Moldova. Însă parteneriatele sunt cu adevărat durabile dacă implică acțiuni și angajamente ferme ale ambelor părți. Desigur, Republica Moldova poate continua să fie un simplu beneficiar al sprijinului SUA, dar este în interesul acesteia să contribuie și ea mai mult la acest parteneriat bilateral.

Un parteneriat mai avansat între SUA si Republica Moldova s-ar putea baza pe un sprijin și mai larg al SUA pentru statul de drept și inițiativele anticorupție: lupta împotriva spălării banilor, investigațiile privind infracțiunile financiare, recuperarea bunurilor furate și reforma sistemului de justiție. SUA și Republica Moldova ar trebui să își aprofundeze cooperarea în domeniul securității, să căute modalități de intensificare a parteneriatelor dintre instituțiile responsabile de asigurarea securității statului în mai multe domenii, precum securitatea cibernetică, colaborarea în domeniul apărării și al serviciilor de informații. Sprijinul continuu pentru societatea civilă și mass-media independentă, inclusiv prin finanțarea instituțională pe termen mediu și lung, va juca un rol-cheie în asigurarea sustenabilității reformelor din anii următori. În cazul în care autoritățile moldovenești vor putea demonstra un efort susținut în domeniul anticorupție pe parcursul următorilor ani, vor apărea precondițiile necesare pentru ca Republica Moldova să poată beneficia și de un al doilea program al Millenium Challenge Corporation.

Oportuntitățile menționate mai sus vor putea fi valorificate doar dacă Republica Moldova va juca un rol activ în parteneriatul bilateral cu SUA. Un parteneriat cu adevărat eficient va depinde de capacitatea Republicii Moldova de a participa prin contribuții sporite la menținerea păcii în cadrul operațiunilor mandatate de ONU, prin intensificarea cooperării sau o mai bună coordonare cu privire la abordarea in comun a provocărilor globale.

Introducere

Statele Unite ale Americii (SUA) sunt unul dintre cei mai de încredere parteneri ai Republicii Moldova de la independența țării. SUA a susținut în mod constant transformările democratice ale Republicii Moldova, eforturile sale de a lupta împotriva corupției și aspirațiile sale de integrare europeană. Acest sprijin a fost, în mare parte, determinat, printre altele și de interesele strategice ale SUA în regiune. Elitele politice moldovenești au abordat parteneriatul cu SUA predominant prin prisma obținerii beneficiilor din acest parteneriat, și investind insuficient efort în acțiuni prin care și Moldova ar contribui mai mult la acesta.

În mandatul de patru ani al președintelui Igor Dodon, puține progrese au fost realizate in domeniile de interes comun de cooperare. Regresul înregistrat în derularea reformelor cheie a izolat, treptat, țara la nivel internațional. Însă acum, când atât Moldova, cât și SUA, au ales noi președinți, a apărut o noua oportunitate pentru a revigora și consolida relațiile bilaterale dintre SUA și Republica Moldova.

Președintele ales Maia Sandu intenționează să scoată Republica Moldova din izolarea internațională în care s-a regăsit țara astăzi, după o scurtă perioadă de deschidere anul trecut, când ea a condus Guvernul de la Chișinău (iunie-noiembrie 2019). În plus, combaterea corupției și reformarea sistemului judiciar se numără printre prioritățile sale principale pentru următorii patru ani. Noua administrație americană, sub conducerea președintelui ales Joe Biden, este, de asemenea, așteptată să continue monitorizarea și susținerea reformelor democratice în Republica Moldova. La 17 noiembrie 2020, într-o conversație cu președinta aleasă Sandu, subsecretarul de stat pentru afaceri politice, David Hale, a reafirmat angajamentul SUA de a avansa cooperarea cu Republica Moldova cu privire la prioritățile comune, inclusiv consolidarea statului de drept, combaterea corupției, încurajarea creșterii economice și sprijinirea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova.[1]

Cu toate acestea, este bine să calibrăm bine așteptările față de această oportunitate de relansare a relațiilor bilaterale. Pe de o parte, este clar că interesele geopolitice prioritare americane vizează nu doar regiunea Europei de Est. Pe de altă parte, politica externă a Republicii Moldova va continua să fie afectată de turbulențe politice interne. Chiar și dacă vor fi depășite provocările, potențialul cooperării SUA-Moldova va putea fi valorificat numai dacă Republica Moldova va înregistra succes în combaterea corupției și va găsi, de asemenea, suficientă voință politică și resursele necesare pentru a contribui mai mult la securitatea regională. Toate parteneriatele devin durabile numai dacă există un interes sporit din partea ambelor părți. Un parteneriat cu adevărat eficient cu SUA va depinde de capacitatea Republicii Moldova de a participa prin contribuții sporite la menținerea păcii în cadrul operațiunilor mandatate de ONU, prin intensificarea cooperării sau prin o mai bună coordonare cu privire la abordarea in comun a provocărilor globale precum protecția mediului sau evoluțiile in domeniul digital.

Luând în considerare începutul unui nou ciclu politic atât la Washington, cât și la Chișinău, această notă analitică își propune să analizeze situația actuală a relațiilor moldo-americane și modul în care acestea pot fi intensificate în următorii patru ani pentru a consolida parteneriatul dintre cele două țări.

1. Parteneriatul politic

Parteneriatul politic al Republicii Moldova cu SUA s-a bazat pe sprijinul de care aceasta a beneficiat în consolidarea instituțiilor democratice, susținerea suveranității și integrității teritoriale a țării în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional, consolidarea creșterii economice și competitivității, cât și a îmbunătățirii climatului de afaceri.

Începând cu anul 1992, SUA a acordat asistență financiară Moldovei în valoare de peste 1,5 miliarde de dolari.[2] În cadrul acestui sprijin, Republica Moldova a beneficiat, inclusiv de 262 milioane de dolari SUA oferiți de Corporația Provocările Mileniului (MCA) pentru proiecte de dezvoltare economică și investiții în infrastructura sistemelor de irigații, producție agricolă cu valoare ridicată și reabilitarea drumurilor. În prezent, SUA oferă în mediu Republicii Moldova, aproximativ 25 de milioane de dolari anual.

Dialogul strategic SUA – Republica Moldova a fost lansat în martie 2013. Acesta urmărește consolidarea relațiilor bilaterale în special în domeniul securității pentru a susține Moldova în depășirea provocărilor interne și internaționale. Cu toate acestea, implementarea acestui dialog a fost încetinită în ultimii ani. Actualul cadru instituțional de parteneriat oferă un format oportun de consolidare a cooperării bilaterale în cinci domenii cheie care vizează consolidarea statului de drept și a bunei guvernări, în special cu referire la realizarea reformei în sectorul justiției; consolidarea instituțiilor anticorupție; promovarea unui mediu favorabil pentru mass-media liberă și o societate civilă activă; îmbunătățirea transparenței procesului de guvernare și apărarea drepturilor omului.

În septembrie 2019, președinta aleasă Sandu, care la acea vreme ocupa funcția de prim-ministru, a efectuat o vizită oficială la Washington, unde a promis să consolideze relațiile cu SUA. Acțiunile cheie asupra cărora cele două părți au convenit atunci să se concentreze, au fost amânate odată cu demiterea guvernului Sandu în luna noiembrie.

2. Un parteneriat pentru securitate

În comparație cu alte țări din regiune, cum ar fi Ucraina sau Georgia, care au declarat că au aspirații de aderare la NATO (ca să nu mai pomenim statele membre NATO, precum România), Republica Moldova a avut mult mai puțină cooperare în chestiuni ce țin de segmentul militar, de securitate și servicii de informații cu SUA sau cu alte state membre NATO. Statutul Moldovei de țară neutră, din 1994, a inhibat, cu siguranță, cooperarea în materie de securitate cu alte state, inclusiv SUA.

Atât SUA, cât și Republica Moldova, au interese semnificative în domeniul securității. Moldova, chiar și ca țară neutră, are nevoie de instituții de securitate puternice care să-i asigure independența și suveranitatea. SUA au interese puternice de a vedea vecinătatea imediată a NATO cât mai stabilă și rezistentă inclusiv în domeniul securității. De aceea, în ciuda neutralității sale, Republica Moldova a reușit totuși să dezvolte relații foarte bune și dinamice în unele sectoare de securitate și militare cu SUA în cadrul Parteneriatului pentru Pace cu NATO.

În pofida unor lacune semnificative în cooperarea SUA-Moldova, este important să recunoaștem că nici o alta tara nu se apropie de gradul și intensitatea cooperării pe care SUA și Moldova au dezvoltat-o în domeniul militar. Cele mai multe state membre ale Uniunii Europene fie nu au avut interesul de a investi în dezvoltarea unor legături militare substanțiale cu Moldova, fie, dacă aveau un astfel de interes (care se aplică mai ales unor state din Europa Centrală și de Est), nu au putut aloca resurse semnificative din cauza dimensiunii lor relativ mici sau bugetelor militare limitate. Având în vedere acești factori, SUA a oferit o asistență importantă, reușind să susțină mai multe programe de schimb sau educație militară pentru armata moldovenească, în comparație cu aproape orice alt stat din lume.

În cadrul programelor SUA de Finanțare Militară Externă (FMF), în special Vânzări Militare Externe (FMS) sau Articole de Apărare aflate în Exces (EDA), armata moldovenească a beneficiat de sprijin în formă de camioane, haine de iarnă, vehicule Humvees, căști Kevlar, parașute, laptopuri, echipamente medicale, echipamente de vizionare nocturnă și alte obiecte neletale.

De exemplu, între anii 2010 și 2016 asistență SUA pentru armata națională s-a ridicat la circa 260 milioane MDL (sau aproximativ 20 milioane USD). S-ar părea că aceste cifre nu sunt foarte impunătoare, dar având în vedere că niciun alt stat nu a egalat astfel de niveluri de asistență pentru armata moldovenească, acest sprijin al SUA a fost foarte vizibil și important pentru consolidarea parteneriatului bilateral.[3] Către sfârșitul anului 2020, SUA a numit chiar și un consilier de nivel înalt în cadrul Ministerului Apărării al Republicii Moldova cu misiunea de a ajuta armata moldovenească în procesul de modernizare și reformare. Aceasta indică asupra unui nivel înalt de încredere reciprocă dezvoltată pe parcursul anilor dintre SUA și Republica Moldova în acest domeniu sensibil.[4]

Un alt element-cheie al relației bilaterale a fost parteneriatul de lungă durată dintre statul Carolina de Nord și Republica Moldova, inițiat în anul 1999. Deși cea mai mare parte a cooperării se concentrează pe proiectele culturale, economice sau educaționale, s-a reușit de asemenea consolidarea legăturilor dintre instituțiile de drept din Carolina de Nord și Republica Moldova.[5]

Un alt domeniu în care SUA a investit resurse importante în relația cu Moldova este cooperarea în domeniul serviciilor de informații. Din motive lesne de înțeles, nu se știe prea multe despre cooperarea în acest domeniu. Dar cel mai probabil, în timp ce majoritatea celorlalți parteneri internaționali ai Moldovei nu direcționau suficiente resurse sau interes de a se angaja într-o astfel de cooperare, SUA s-a poziționat ca un bun partener pentru Moldova.

Același lucru este valabil și pentru domeniul securității cibernetice. Deși este un domeniu nou, SUA și Republica Moldova au început deja să realizeze inițiative de cooperare în domeniul securității cibernetice, în special cu sprijinul corporației MITRE, o organizație non-profit finanțată de guvernul SUA.[6] Chiar dacă dialogul în acest sector este la o etapă incipientă, există în mod clar un interes comun în dezvoltarea acestuia.

O altă dimensiune în care SUA și Moldova au lucrat îndeaproape a fost procesul de soluționare a conflictului transnistrean. Pe parcursul anilor ‘90 și în cea mai mare parte a anilor 2000, SUA nu au avut vreun statut oficial în procesul de reglementare. Cu toate acestea, a jucat un rol activ în cadrul OSCE.[7] Din 2006, SUA au obținut un statutul de mediator în așa-numitului format 5+2 – un cadru de negocieri cu participarea Republicii Moldova, autorităților autoproclamate din regiunea transnistreană, și reprezentanților Rusiei, Ucrainei, OSCE, UE și SUA în calitate de mediatori. În toată această perioadă, SUA au fost un puternic susținător al integrității teritoriale a Republicii Moldova, precum și a măsurilor de consolidare a încrederii între cele două maluri ale râului Nistru.

4. Suportul SUA pentru democratizare

Republica Moldova a beneficiat de sprijinul continuu al SUA în procesul de democratizare a țării. Asistența acordată are ca scop consolidarea instituțiilor democratice, creșterea economică, securizarea frontierei și integrarea în instituțiile europene.

Similar poziției SUA cu privire la Ucraina, ne putem aștepta ca noua administrație de la Casa Albă să identifice corupția drept principalul risc de securitate și pentru Republica Moldova. Principala abordare a președintelui-ales Biden în raport cu Ucraina în perioada anilor 2014-2016 a fost că asistența pe care o oferă SUA și Occidentul în general e mult mai puțin importanta decât ajutorul pe care Ucraina și-l acorda însăși.

Astfel, autoritățile moldovenești se pot aștepta că următoarea administrație americană va acorda un sprijin sporit pentru promovarea democrației, dar și va exercita o condiționalitate mai strictă în domenii precum lupta împotriva corupției, investigarea cazurilor de corupție politică de nivel înalt, implementarea reformei în sectorul justiției, promovarea mass-mediei libere și respectarea drepturilor fundamentale ale omului. Rezultatele concrete în realizarea reformelor interne va sta la baza viitoarelor relații SUA-Moldova.

4. Oportunitățile ratate

În ciuda unei relații care a fost în mare parte favorabilă, legăturile SUA-Moldova au fost pline de multiple oportunități ratate. Relația s-a manifestat prin dinamica de ‘doi pași înainte, un pas înapoi’. Pe măsură ce guvernele moldovenești alternau între cele reformiste și mai puțin reformiste, sau între lideri mai deschiși și mai reticenți față de SUA, relația a avut o intensitate diferită. Pe plan economic, mediul de afaceri nefavorabil din Moldova, corupția (dar și piața mică și distanța geografică față de SUA) a împiedicat, cu siguranță, investițiile și comerțul cu SUA.

O altă oportunitate pierdută a fost incapacitatea Moldovei de a beneficia de o a doua rundă de asistență financiară cuprinzătoare a SUA, gestionată de Corporația Provocările Mileniului din cauza nivelului ridicat al corupției în Republica Moldova. Discuțiile cu privire la acest cadru de asistență au continuat pe parcurs, însă mesajul SUA a fost unul foarte clar – înainte de a agrea un nou program de asistență americană din partea Corporației Provocările Mileniului, Republica Moldova trebuie să asigure câțiva ani de progrese în lupta împotriva corupției, ceea ce nu s-a reușit până în prezent. Conform Indicelui de Percepție a Corupției,[8] în anul 2019, Republica Moldova ocupa la nivel global locul 120, devenind astfel unul dintre cele mai corupte state din Europa.

Investițiile modeste ale Moldovei în propriile capacități militare și de apărare este un alt factor care limitează potențialul cooperării cu SUA în materie de securitate. În ultimii zece ani, cheltuielile Republicii Moldova în domeniul apărării au alternat între 0,3% și 0,4% din produsul intern brut (PIB), plasând Moldova printre țările cu cele mai mici alocări pentru sectorul apărării raportat la PIB (inclusiv în cifre absolute) din lume. Aceasta reduce din potențialul Moldovei de a deveni un participant activ în parteneriatele internaționale de securitate (chiar și ca țară neutră). 

Concluzii

Alegerea aproape simultană a lui Joseph Biden și a Maiei Sandu în calitate de președinți a SUA și respectiv a Republicii Moldova reprezintă o oportunitate pentru revigorarea relațiilor bilaterale. Președintele SUA probabil va fi mai interesat de regiunea Europei de Est decât predecesorul său. Iar noua președintă a Republicii Moldovei va avea o agendă mult mai activă pe plan internațional, nu în ultimul rând în raport cu SUA. Chiar dacă politica externă a Republicii Moldova ar putea fi afectată de faptul că președintele și guvernul reprezintă la moment diferite părți ale spectrului politic, având cel puțin pentru o perioada o coabitare potențial tensionată, este totuși clar că există mai multe oportunități pentru viitorul cooperării Republicii Moldova cu SUA decât în ​​ultimii ani.

Este în interesul național al Republicii Moldova să valorifice această deschidere. Autoritățile moldovenești trebuie să elaboreze o foaie de parcurs care să detalieze principalele așteptări, direcții de cooperare cu SUA, modul în care intenționează să le urmărească și sprijinul de care ar avea nevoie pentru a face acest lucru. Mărimea țării ar putea reprezenta un avantaj pentru Republica Moldova, atunci când vine vorba de realizarea unor obiective concrete, pragmatice, în domenii precum statul de drept și reformele anticorupție. Cu sprijinul consolidat al SUA și UE, acesta ar putea ajuta țara să devină cu adevărat o istorie de succes in lupta anticorupție pentru întreaga regiune.

Recomandări

În ceea ce privește căile concrete de urmat, există mai multe direcții care ar putea deschide noi oportunități pentru consolidarea relațiilor Republicii Moldova cu SUA. Acestea țin, în special, de domeniul bunei guvernări, securității, societății civile și mass-media, pe care le prezentăm mai jos în calitate de recomandări.

Buna Guvernare

  • Moldova ar avea nevoie de un sprijin puternic din partea SUA, inclusiv pe plan internațional pentru un cadru extins al eforturilor anticorupție, în special în combaterea spălării banilor, investigarea infracțiunilor financiare, recuperarea bunurilor furate, precum și creșterea eficienței și credibilității Procuraturii Generale.
  • Sprijinul diplomatic, politic, și de consolidare a capacităților instituționale oferite de SUA pentru reforma sistemului judiciar trebuie să rămână o prioritate-cheie. SUA, spre exemplu, ar putea ajuta la educarea unei noi generații de judecători și procurori independenți în spiritul societăților democratice.
  • O altă direcție importantă este consolidarea cadrului instituțional pentru finanțarea partidelor politice și, respectiv, dezvoltarea unei capacități adecvate de supraveghere pentru implementarea acestuia, în special în ceea ce privește prevenirea și sancționarea finanțării ilegale a campaniilor electorale și a partidelor politice.
  • Avansarea consecventă a luptei cu corupția va crea premisele pentru agrearea și lansarea unui nou program de asistență din partea Corporației Provocările Mileniului.

Securitate

  • Președintele Republicii Moldova are prerogative în calitate de președinte al Consiliului Suprem de Securitate al țării care supraveghează activitatea sectorului de securitate. În acest sens, ar fi util ca SUA și Moldova să aprofundeze cooperarea în acest domeniu, căutând modalități de intensificare a parteneriatelor instituționale dintre sectoarele de securitate al Republicii Moldova și SUA în mai multe domenii cum ar fi securitatea cibernetică, cooperarea în domeniul apărării și a serviciilor de informații.
  • SUA ar putea lua în considerare creșterea asistenței pentru consolidarea capacităților pentru instituțiile de drept și de securitate din Republica Moldova, capabile inclusiv să prevină și să contracareze amenințările hibride la adresa securității.
  • În același timp, Moldova ar trebui să caute modalități de a contribui mai consistent la eforturile internaționale de securitate, nu în ultimul rând jucând un rol mai activ în misiunile internaționale de susținere a păcii sub mandatul ONU.
  • Atât SUA, cât și Republica Moldova, ar beneficia de pe urma implicării mai active a UE și a statelor sale membre în intensificarea cooperării și asistenței pentru sectorul de securitate al Republicii Moldova. Eficiența acestor măsuri ar fi mult mai mare dacă UE ar juca un rol mai activ în acest domeniu.

Societate civilă și mass media

  • Sprijinul continuu pentru abilitarea societății civile și mass-mediei independente, nu în ultimul rând prin finanțarea instituțională pe termen mediu și lung, va juca un rol-cheie în definirea gradului de succes al reformelor anticorupție din Moldova în următorii ani.
  • Există un spectru amplu de suport necesar în consolidarea cadrului normativ și de acțiune, care să susțină rolul și eforturile societății civile în creșterea rezilienței democratice și combaterea dezinformării.

Educație

  • Moldova ar putea beneficia de sprijinul SUA pentru reformarea și consolidarea sistemului său educațional prin creșterea numărului de schimburi de studenți, cadre didactice, politicieni și funcționari publici în instituții-cheie.
  • În cooperare cu SUA, autoritățile Moldovei ar putea iniția și un proiect de deschidere a unei Universități Americane la Chișinău care ar putea servi drept o instituție de excelență și cercetare în învățământul superior pentru întreaga regiune.

Despre autori

Dr. Nicu Popescu este directorul programului Europa Lărgită din cadrul Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR). Este doctor în relații internaționale al Universității Central Europene din Budapesta, Ungaria. În 2019, Popescu a ocupat funcția de Ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova. Anterior, a lucrat ca analist senior la Institutul pentru Studii de Securitate al UE, consilier pentru politică externă al primului-ministru al Republicii Moldova, cercetător la oficiul ECFR din Londra și cercetător la Centrul pentru Studii Politice Europene din Bruxelles (CEPS).

Dr. Cristina Gherasimov este cercetătoare în cadrul Centrului Robert Bosch pentru Europa Centrala și de Est, Rusia și Asia Centrală, Consiliul German pentru Afaceri Externe (DGAP). Cristina deține un doctorat în științe politice de la Universitatea Rutgers din New Jersey. A făcut studii și cercetare în cadrul Institutului European pentru Studii Internaționale Avansate din Nice, Universitatea din Wroclaw, Universitatea din Mannheim, și ETH Zurich. Anterior, in cadrul Transparency International Defense and Security Program (UK) a administrat Indicele Anticorupție in Domeniul Apărării și a lucrat ca analist in cadrul Programului Rusia și Eurasia la Royal Institute of International Affairs, Chatham House, în Marea Britanie.

Mulțumiri

Această notă analitică a beneficiat de schimburi valoroase în timpul unei discuții online de revizuire găzduită de IPRE. Mulțumim în special lui Andrei Popov, Corina Rebegea, Denis Cenușa, Iulian Fota, Petru Culeac, Radu Magdin, Valeriu Pașa, Viorel Cibotaru și Vlad Lupan pentru ideile și feedback-ul împărtășit în timpul discuției.

[1] https://www.state.gov/under-secretary-hales-call-with-moldovan-president-elect-sandu/

[2] https://www.csis.org/programs/european-election-watch/moldova

[3] Interviu cu un fost oficial înalt din cadrul Ministerului Apărării din Republica Moldova, 25 noiembrie 2020.

[4] https://www.army.md/?lng=2&action=show&cat=122&obj=6662

[5] https://www.sosnc.gov/divisions/moldova_partnership/projects

[6] https://www.mitre.org/publications/project-stories/mitre-strengthens-cyber-capacity-of-developing-nations

[7] De mai mulți ani șefii misiunii OSCE în Republica Moldova au fost cetățeni americani.

[8] https://www.transparency.org/en/cpi

———-

Salvează nota analitică aici.

———

Această Notă Analitică a fost publicată în cadrul proiectului „Poduri de Legătură cu UE: Securizarea procesului de europenizare al Republicii Moldova”, implementat cu suportul Fundației Soros Moldova. Opiniile exprimate în această Notă Analitică aparțin autorilor.
Politica Cookie, Confidențialitate

Acest site foloseste cookie-uri. Navigând în continuare, îţi exprimi acordul asupra folosirii cookie-urilor. Mai mult

Accept