Iulian Rusu (IPRE): O justiție independentă ar elimina corupții din partidele politice /// Radio Europa Liberă

Europa Liberă: Situația din justiția Republicii Moldova rămâne un subiect de campanie electorală, pentru că mulți dintre cei opt pretendenți la fotoliul de președinte vor să pună umărul la reformarea justiției. E cu putință acest lucru?

Iulian Rusu: „E cu putință în prezența a trei condiții: în primul rând, dorință veritabilă și suport politic, pentru că nu doar președintele decide aici, parlamentul este principala instituție; un plan foarte clar cum de făcut acest lucru și resurse financiare suficiente. Suntem noi în prezența acestor trei condiții? Greu, în special pe prima condiție, aș zice, întrucât parcă oportunități au fost de a decide pe reformarea justiției în anii trecuți, însă în realitate ea nu s-a întâmplat. Cunoaștem care au fost rezultatele implementării strategiei anterioare de reformare în sectorul justiției. Pe a doua și pe a treia condiție lucrurile stau mai simplu. Cel puțin avem un proiect de strategie nouă, cu plan de acțiuni la care am contribuit și noi și resurse financiare s-ar găsi inclusiv din bugetul național, nu doar din partea partenerilor de dezvoltare.”

Europa Liberă: Și dacă strategia e bună, de ce scârțâie reformarea justiției?

Iulian Rusu: „Un element esențial este consecutivitatea acțiunilor. Putem implementa soluții tehnice, spre exemplu, digitalizarea anumitor procese în cadrul instanțelor de judecată. Și asta da, ridică transparența, reduce factorul uman și reduce și din riscurile de influență, însă sunt aspecte esențiale care țin de independența actorilor din sectorul justiției. Mă refer în principal la judecători și la procurori. Dacă nu se rezolvă aceste aspecte, întâi de toate, noi n-o să obținem decât niște beneficii marginale.”

Europa Liberă: Dar strategia nu oferă independență justiției?

Iulian Rusu: „Cel puțin, proiectul acesta care e în lucru la Ministerul Justiției și a fost consultat și continuă să fie consultat public pe parcursul acestui an prevede acțiuni. Principala acțiune este modificarea Constituției pe partea ce ține de modul de numire al judecătorilor, excluderea termenului inițial, conferirea unor competențe suplimentare pentru Consiliul Superior al Magistraturii, dar cred că cea mai importantă este modalitatea în care se formează Consiliul Superior al Magistraturii. Se propune să existe șase membri din rândul judecătorilor și șase membri din rândul persoanelor notorii, nu neapărat juriști, dar care au o reputație ireproșabilă, și decizia pe numirea lor tot este una politică. De aceea, un consens larg este absolut necesar pentru ca să nu ne limităm la o majoritate simplă de 51 de voturi. Deci, ce prevede ultimul proiect de modificare a Constituției este o cerință de trei cincimi pentru a numi acești membri, ceea ce include potențial și opoziția.”

Europa Liberă: Când e vorba de o veritabilă reformă în justiție, de ce nu se pliază interesele celor de la guvernare cu interesele celor din opoziție și cu sugestiile care vin din partea societății civile?

Iulian Rusu: „Controlul justiției este un fruct foarte dulce și pe parcursul anilor istoria a demonstrat că greu, foarte greu renunță decidenții politici la acest fruct dulce, întrucât acesta este un mecanism foarte bun pentru a proteja propriii membri care nu sunt tocmai cu actele în regulă sau care s-au certat cu legea în trecut. O justiție independentă ar verifica foarte bine cel puțin cei mai importanți membri din rândul partidelor politice și i-ar exclude din aceste organizații. Acesta cred că este cel mai important pericol, pentru că partidele politice, pe de altă parte, sunt dependente de resursele financiare. Resursele financiare obținute netransparent sau cu încălcarea potențială a legilor, există suspiciuni de fraudă sau de alte activități ilegale, în cazul unei justiții independente o să ducă la dispariția acestor fonduri din potențialele surse de finanțare a partidelor politice. Asta este principala cauză care ne împiedică pe noi să progresăm în reformarea veritabilă și în consolidarea independenței sectorului justiției.”

Europa Liberă: Cetățeanul simplu, omul de la firul ierbii crede că reforma asta ar trebui să ducă, în primul și în primul rând, la combaterea corupției, pentru că acest flagel împiedică dezvoltarea statului Republica Moldova, iar lupta cu corupția deseori este mimată. S-ar rezuma reforma în justiție la combaterea corupției?

Iulian Rusu: „Combaterea corupției este unul dintre fenomenele cele mai grave ale societății noastre care, evident, macină societatea și duce la o serie de oportunități pierdute și de sorți distruse, până la urmă. Esența combaterii corupției este să mergem până la capăt cu acest exercițiu, iar persoanele care sunt suspectate de corupție deseori fac parte anume din decidenții care dispun de suficiente resurse financiare pentru ca să întrețină un vehicul care se numește partid politic. Deci, noi trebuie să ne concentrăm pe aspectul justiției ca și în renumitul proverb: „Nu putem să-l aducem pe Mohamed la munte, aducem muntele la Mohamed”. În cazul dat și partidele politice trebuie expuse unui exercițiu atent de verificare, deși aparent nu are legătură, de fapt, legătura este foarte strânsă. Și atunci când noi vorbim despre transparentizare și sursele de finanțare, tot așa cum noi solicităm față de întreprinderile de stat, față de antreprenori, față de diverși demnitari publici, același lucru ar trebui să se aplice și față de partidele politice. Or, în momentul în care se cercetează superficial acest aspect, noi în continuare avem acest moment, loc slab în construcția statului nostru, care permite resurselor financiare ilegale să se plaseze acolo și ulterior să influențeze întreg spectrul de relații sociale în care noi ne aflăm, inclusiv sectorul justiției, pentru că asta este prima pradă, dar se extinde și afectează negativ viețile tuturor cetățenilor, fie implicați în sectorul de afaceri sau că sunt prestatori de servicii, sau că sunt agricultori, ei toți suferă de la mașinăria aceasta de impunitate, prin care, pe de o parte, se solicită plăți informale, iar pe de altă parte, aceste plăți parțial sunt redirecționate pentru a finanța un sistem corupt.”

Europa Liberă: Și atunci, cetățenii rămân sceptici când e vorba că se duce o luptă adevărată împotriva corupției, pentru că în cele mai multe cazuri dacă sunt trimiși după gratii sunt doar peștișorii, iar rechinii, chiar și dacă ajung să facă pușcărie, sunt eliberați și de aici se pierde încrederea în cei care trebuie să facă o judecată adevărată?

Iulian Rusu: „E mult mai complex sistemul, pentru că el ține și de modalitatea în care se aplică legea penală, ce fel de circumstanțe agravante sunt prezentate de învinuire, cum judecătorul apreciază aceste probe. Sunt cazuri, recunosc obiectiv, când, deși există anumite indicii că a fost comisă o faptă ilegală, o infracțiune, nu există suficiente probe pentru că ele fie au fost distruse, fie activitatea ilegală a fost atât de odios îndeplinită, încât s-au pierdut urmele, doar că urmele nu pot fi șterse în totalitate și aici esențial devine exercițiul de control al averii, pentru că până la urmă orice acțiune de corupție e îndreptată în interes personal – pentru ca să ai un trai luxos, pentru ca să-ți poți permite lucruri pe care în mod normal nu ți le poți permite. De aceea un al treilea instrument foarte important este să avem o verificare minuțioasă a averii principalelor persoane publice, dacă nu putem să ne extindem și asupra unui spectru mai larg de funcționari publici și a stilului de viață, pentru că stilul de viață trădează. Oricât de naiv ar părea, dar aceleași postări care se fac pe rețelele de socializare tot sunt surse de informare.”

Europa Liberă: Când arată mașinile de lux, castelele pe care le au?

Iulian Rusu: „ Da, și coroborate cu alte surse de probă, dacă ele au fost obținute cu respectarea legii, vorbim, evident, despre dreptul la apărare, nu putem să obținem o probă în care dreptul la apărare n-a fost asigurat. Deci, ele împreună asigură suficientă bănuială că infracțiunea într-adevăr a fost comisă, ceea ce îi permite unui judecător integru să decidă că infracțiunea a fost comisă, iar persoana să fie sancționată. Noi avem și alte breșe în sistem, cum ar fi, de exemplu, aplicarea sancțiunilor condiționat sau faptul că a fost cooperare la nivel de urmărire penală și atunci se micșorează sancțiunea. Mai există și la partea de executare elementul acesta de executare conștiincioasă a pedepsei privative de libertate, care duce la eliberarea condiționată înainte de termen.

Deci, toate acestea sunt aspecte care sunt prezente în toate statele europene către care noi tindem în practica noastră, însă modul în care sunt aplicate este o altă întrebare, pentru că deseori contextul nu este luat în calcul, iar aceste instrumente de micșorare a sancțiunilor, de fapt, nu sunt aplicate în contextul în care ele sunt prevăzute pentru a fi aplicate. O inițiativă care recent a trecut în parlament ține de mărirea pedepsei privative de libertate pentru infracțiunile de corupție și cele conexe corupției. Și asta, conform justificărilor autorilor proiectului, oferă posibilitate, în primul rând, să fie aplicate măsuri speciale de investigație, ele se aplică doar față de infracțiunile grave, deosebit de grave și excepțional de grave, iar unele infracțiuni de corupție nu intrau în această categorie, cel puțin în categoria de grave. Acum, cu extinderea acestor ani maximi de privațiune de libertate în pedeapsă, asta este posibil de făcut, riscul pe care noi îl vedem este că, deși permit măsuri speciale de investigație și extind termenul de prescripție de atragere la răspundere penală în cazul dat ar fi de la 5 la 15 ani, oricum acest mecanism ar putea să ofere spațiu pentru abuz, în special la organele de urmărire penală. Și aici e foarte important ca un astfel de mecanism să fie cuplat cu instrumente suficiente de asigurare a dreptului la apărare.”

Europa Liberă: Care mai poate fi contribuția societății civile ca să se urnească mai repede carul din loc când e vorba despre ceea ce așteaptă cetățenii de la justiția reformată și partenerii de dezvoltare de la o justiție independentă în Republica Moldova?

Iulian Rusu: „Pe lângă contribuție la diverse documente de politici, eu cred că informarea cetățenilor pe larg ar contribui, în primul rând, la o înțelegere mai bună , dar în al doilea rând, și la o dorință de a se implica în aceste procese.”