Aceiași actori, altă piesă? Organizarea alegerilor prezidențiale în regiunea transnistreană. Comentariu de Mihai Mogîldea

21 octombrie 2020

Scrutinul prezidențial din această toamnă, readuce în prim-plan una din problemele majore ale procesului electoral din Republica Moldova – organizarea alegerilor libere și corecte în regiunea transnistreană. Cumpărarea voturilor și transportarea organizată în cadrul alegerilor precedente este un fenomen bine cunoscut pentru autoritățile și decidenții politici din Republica Moldova, semnalat repetat de către observatorii naționali și internaționali. Acest fenomen comportă riscuri iminente de eludare a corectitudinii rezultatelor alegerilor prezidențiale la secțiile de vot deschise pentru alegătorii din regiunea transnistreană.

În data de 20 octombrie 2020, Comisia Electorală Centrală (CEC) a publicat o Hotărâre prin care a anunțat că în perioada de timp destinată votului din 1 noiembrie, se va permite deplasarea pe teritoriul țării doar a autovehiculelor ale căror capacitate nu este mai mare de 8 persoane și transportului rutier de persoane prin curse regulate. Prin această decizie, CEC a reglementat problema transportării organizate către secțiile de votare, fenomen vizibil în special în localitățile din Zona de Securitate. Mai mult decât atât, prevederile date nu au un caracter discriminatoriu, urmând a fi aplicate uniform pe tot teritoriul Republicii Moldova, nu doar în regiunea transnistreană și localitățile din Zona de Securitate.

Experiența nefastă a ultimelor scrutine naționale

Alegerile prezidențiale din 2016 și cele parlamentare din 2019 au relevat prezența fenomenului de corupere electorală în masă a alegătorilor cu reședința în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. În 2016, au fost deschise 30 de secții de votare pentru votanții din stânga Nistrului, iar pentru alegerile parlamentare din 2019 numărul acestora a fost de 47, repartizate pentru circumscripțiile electorale uninominale nr. 47 și 48. Între 2016 și 2019, numărul alegătorilor din regiunea transnistreană prezenți la urne practic s-a dublat, atingând pragul de peste 37 000 de persoane la ultimele alegeri parlamentare. Potrivit rapoartelor de monitorizare a observatorilor naționali și internaționali, creșterea masivă a prezenței la urne s-a datorat, în primul rând, cazurilor raportate de transport organizat a rezidenților din stânga Nistrului cu sute de autocare și achitării unor sume de bani în schimbul voturilor. Totuși, aceste informații nu au fost investigate corespunzător de către organele de drept, iar acțiunile persoanelor sau actorilor politici presupuși că s-au aflat în spatele acestui fenomen nu au fost pedepsite.

Ce ne așteaptă la 1 și 15 noiembrie 2020?

În data de 26 septembrie 2020, Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis deschiderea a 42 de secții de votare pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020. Peste zece zile, Comisia Electorală Centrală a emis un apel prin care a solicitat organelor de drept „să contracareze orice acțiune menită să organizeze/efectueze transportarea ilicită a alegătorilor, iar, pe de altă parte”, menționând totodată necesitatea contracarării, documentării și pedepsirii actelor de corupere a alegătorilor. Practic, CEC a atenționat organele de drept competente nu doar să asigure buna funcționare a alegerilor în regiunea transnistreană, dar și să prevină efectiv posibile fraude admise și nedocumentate efectiv în cadrul scrutinelor precedente.

Chiar dacă așa-zisele autorități de la Tiraspol au anunțat recent că prelungesc regimul de autoizolare în regiunea transnistreană până la 1 decembrie 2020, totuși, printr-o decizie ulterioară a regimului separatist de la Tiraspol s-a anunțat că va fi asigurată circulația fără restricții a persoanelor între cele două maluri ale Nistrului pentru 1 noiembrie 2020. Nu este clar, dacă această măsură va fi valabilă și pentru un eventual tur II al alegerilor. Cert este că, atât observatorii electorali, cât și organele de drept competente, urmează să monitorizeze și să prevină cazuri de fraudare de genul celor constatate în scrutinele precedente. În orice caz, aceste „măsuri de excepție” oferite de Vadim Krasnoselski ar putea să fie valorificate la maxim de candidatul Igor Dodon pentru a repeta și chiar mări substanțial scorul său electoral în regiune, relevant pentru victoria sa în alegerile precedente din 2016.

Soluții pe termen scurt, mediu și lung

Pentru alegerile curente, organele de drept ar trebui să monitorizeze activ și să asigure documentarea efectivă a tuturor eventualelor cazuri de transportare ilicită și corupere electorală a votanților din stânga Nistrului. În lipsa unor sancțiuni contravenționale sau penale pentru încălcarea normelor  de transportare a persoanelor stabilite de către CEC, organele de drept vor trebui să restricționeze cel puțin potențiala deplasare a autocarelor cu alegători. Din păcate, scurta perioadă rămasă până la data alegerilor nu va permite amendarea Codului Contravențional și/sau a Codului Penal, pentru a putea fi aplicate și alte măsuri de către organele de drept.

Pe termen mediu și lung, sunt necesare intervenții legislative pentru a prevedea măsuri mai eficiente de prevenire și sancționare a transportării organizate al alegătorilor. În primul rând, Hotărârea CEC din 20 octombrie 2020 ar trebui să fie reflectată în prevederile Codului Electoral, prin amendarea acestuia. În al doilea rând, ar trebui introduse sancțiuni contravenționale și penale pentru transportarea organizată a alegătorilor în ziua votului, care să indice clar pedepsele aplicate pentru nerespectarea normelor în vigoare.

Adițional, observatorilor naționali și internaționali ar trebui să le fie asigurat, cu suportul Misiunii OSCE în Republica Moldova, accesul pe teritoriul regiunii transnistrene în ziua alegerilor. Mai mult, reuniunile în formatul Comisiei Unificate de Control (CUC) ar trebui să folosite pentru discutarea și soluționarea obstacolelor, incidentelor și încălcărilor documentate în procesul de organizare a alegerilor naționale în Zona de Securitate cu participarea alegătorilor cu reședință în regiunea transnistreană.

În loc de concluzii…

Hotărârea Comisiei Electorale Centrale de a nu permite transportarea organizată a alegătorilor către urne este un pas important în contracararea acestei probleme-cheie pentru procesul electoral din Republica Moldova. În condițiile date, atenția observatorilor și a publicului larg va fi concentrată pe acțiunile organelor de drept, care vor trebui să asigure punerea în practică a prevederilor acestei decizii. De acțiunile acestora va depinde impactul și sustenabilitatea măsurilor aprobate de către CEC.

Prin restricționarea transportării organizate a alegătorilor, se confirmă inter alia că acest fenomen acoperă un segment important al corupției electorale din Republica Moldova și nu mai poate fi tolerat și anchetat „la suprafață”. Acest element de noutate poate îmbunătăți pe termen mediu și lung practicile electorale din Republica Moldova și facilita organizarea unor alegeri libere și corecte în Republica Moldova.

———-
Acest Comentariu a fost publicat în cadrul proiectului „Noi și Europa – Analiza relațiilor moldo-europene prin intermediul produselor media și analitice inovative”, implementat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu IPN și Radio Chișinău, cu suportul Fundației Konrad Adenauer. Opiniile prezentate în acest comentariu nu corespund neapărat cu poziția finanțatorilor.

Politica Cookie, Confidențialitate

Acest site foloseste cookie-uri. Navigând în continuare, îţi exprimi acordul asupra folosirii cookie-urilor. Mai mult

Accept