Raportul Alternativ: Șase ani de implementare a Acordului de Asociere UE-Moldova

Autori: Iulian Groza, Iulian Rusu, Stanislav Ghilețchi, Mariana Platon, Victoria Nemerenco

REZUMAT EXECUTIV

Pe parcursul celui de-al șaselea an de implementare a Acordului de Asociere (1 septembrie 2019 – 1 septembrie 2020), sintetizând rezultatele și constrângerile identificate în prezentul Raport Alternativ, se constată un progres în acele domenii și sectoare prevăzute de Acordul de Asociere UE-Moldova, care au fost condiționate în cadrul programelor de suport bugetar și de asistență macrofinanciară, oferite de UE. UE rămâne cel mai important partener economic al Republicii Moldova, cu peste 63% din exporturile moldovenești orientate pe piața europeană și aproape 50% din importuri care sunt de origine din UE. Nu s- au constat evoluții concludente în realizarea părții valorice a Acordului de Asociere.

În același timp, UE a diversificat cadrul de sprijin pentru diverși actori de schimbare, consolidând dialogul și cooperarea cu societatea civilă, autoritățile locale, IMM-uri și comunitățile locale. Imaginea UE în rândul cetățenilor a continuat să se îmbunătățească. Astfel, peste 63% dintre moldoveni declară că au încredere în Uniunea Europeană, potrivit unui sondaj realizat recent în Republica Moldova și în alte țări ale Parteneriatului Estic

Procesul de implementare a Acordului de Asociere a fost îngreunat de lipsa unui nou document național de planificare pentru anul 2020. În mare parte, autoritățile naționale și-au concentrat eforturile asupra redresării restanțelor PNAIAA 2017-2019 și a acțiunilor prioritare prevăzute de Memorandumul de înțelegere privind asistența macrofinanciară UE din 2017, dar și de cele opt cerințe generale adiționale, stabilite de UE în februarie 2020. Priorități relevante angajamentelor din Acordul de Asociere au fost reflectate în Planul de acțiuni ale Guvernului. Pandemia COVID-19 a afectat eficiența procesului de coordonare și de realizare a măsurilor legislative și de implementare planificate în anul 2020. În același timp, la 1 iulie 2020, Comisia Guvernamentală pentru Integrare Europeană au aprobat Calendarul de monitorizare a realizării restanțelor PNAIAA 2017-2019 pentru perioada 2020-2023. Un document de planificare intern al Guvernului care nu a fost făcut public.

Dialogul politic UE-Moldova a fost influențat de evoluțiile politice interne, de nivelul de realizare a agendei de reforme-cheie, care țin de funcționarea instituțiilor democratice, justiție și respectarea drepturilor omului, dar și de criza pandemică COVID-19. Negocierea unei noi Agende de Asociere, elaborarea noului Plan de Acțiuni privind implementarea Acordului de Asociere și contribuirea la definitivarea noilor livrabile ale Parteneriatului Estic post-2020 reprezintă prioritățile-cheie ale dialogului politic, ce ar putea oferi și oportunități pentru resetarea agendei europene a Republicii Moldova.

Instituțiile democratice rămân fragile, fiind în continuare mutilate de interese politice și economice înguste. Atestăm un progres insuficient în domeniul justiției, libertății și securității. Cadrul de reglementare în domeniul regimului străinilor și integrării lor a fost completat. Reglementările controversate ce țin de așa- numita „cetățenie prin investiții” au fost anulate de Parlament. La șase ani de la liberalizarea regimului de vize, 2,3 milioane de cetățeni au călătorit în UE în baza pașapoartelor biometrice. În ultimul raport privind aplicarea mecanismului de suspendare a regimului de vize, Comisia Europeană a apreciat drept în general pozitive acțiunile Chișinăului, dar a atras atenția asupra necesității diminuării solicitărilor nefondate de azil din partea cetățenilor Republicii Moldova. Se află în proces de negociere extinderea mandatului EUBAM până în anul 2023. Domeniul supremației legii rămâne o provocare, având în vedere inclusiv modul în care continuă să funcționeze CSM, dar și cazurile judecătorilor controversați care au fost propuși pentru a fi numiți în funcții de conducere la Curtea de Apel și Curtea Supremă de Justiție. Au fost, totuși, înregistrate progrese în promovarea unui nou document de planificare strategică în sectorul justiției. Indicele de percepție a corupției al Transparency International s-a înrăutățit în anul 2019 comparativ cu 2018. Activitatea Procuraturii Generale nu a oferit rezultatele așteptate pe elucidarea cauzelor legate de frauda bancară și de „laundromatul rusesc”. Parlamentul a adoptat reglementări noi ce țin de aplicarea sancțiunilor pentru acte de spălare de bani și a fost elaborat proiectul documentului de planificare strategică în acest domeniu pentru următorii cinci ani.

Ca și în anii precedenți, atestăm un progres moderat aferent în domeniul cooperării sectoriale UE- Moldova. Deși au fost obținute progrese la domeniile analizate, pe alocuri, unele inițiative au fost executate parțial sau nivelul lor de implementare nu a fost cel planificat la etapa de adoptare a documentului. Reforma administrației publice nu a înregistrat progrese semnificative. A fost finalizată construcția Gazoductului Ungheni-Chișinău (120 km de tronson linear). Dezvoltarea infrastructurii, inclusiv a drumurilor locale, rămâne o prioritate cheie, având în vedere starea actuală a arterelor rutiere. Deșeurile menajere în continuare prezintă o provocare majoră pentru autorități. Domeniul dezvoltării regionale a înregistrat o serie de progrese importante în ajustarea documentelor de politici și în schimbarea abordării propriu-zise a sectorului, de la reducerea disparităților la creșterea competitivității și promovarea dezvoltării durabile. Ajutorul partenerilor de dezvoltare a fost crucial pentru susținerea pe linia de plutire a sistemului de sănătate publică. Pandemia COVID-19 a scos în evidență capacitatea redusă și reziliența slabă a sistemului național de sănătate publică din Republica Moldova. În viitor, abordarea față de sistemul medical ar trebui să fie schimbată, iar accentul să fie plasat pe creșterea investițiilor pentru modernizarea spitalelor. Au fost înregistrate progrese limitate, iar acțiunile tehnice implementate nu au contribuit la creșterea libertății mass-media sau la soluționarea problemei monopolului în domeniul publicității. A fost adoptată în lectură finală noua Lege privind organizațiile necomerciale, însă dinamica relației dintre societatea civilă și autorități rămâne dificilă.

Se înregistrează unele evoluții în implementarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu UE (ZLSAC). Pe parcursul anului 2020 a fost actualizată Anexa nr. XV-C din Acordul de Asociere, prin creșterea contingentelor tarifare pentru unele produse (struguri de masă, prune și cireșe proaspete). Efectele pandemiei generate de COVID-19, precum și seceta severă cu care s-a confruntat în 2020 Republica Moldova reprezintă factori esențiale care vor afecta nivelul schimburilor comerciale cu UE, în special, în cazul produselor agricole ce se conțin în lista de bunuri expuse mecanismului de evitare a eludării. Rămâne restantă negocierea, semnarea și punerea în aplicare a Acordului privind evaluarea conformității și acceptarea produselor industriale (AECA). Deși au fost agreate măsurile și acțiunile ce trebuie implementate pentru a avea dreptul de a exporta produsele de origine animală (carne de pui și ouă de categoria B), până la momentul dat acest drept nu a fost obținut. A fost facilitat procesul de vămuire electronică a mărfurilor și se implementează un mare proiect de infrastructură pentru reabilitatea a șase posturi vamale la hotarul moldo- român. Îmbunătățirea guvernanței în sectorul financiar este unul dintre domeniile ce vor fi incluse în cadrul noului program cu Fondul Monetar Internațional. Consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei (BNM) și reforma sectorului financiar nebancar vor fi obiectivele urmărite de autorități până în vara anului 2023. Deși atât partenerii de dezvoltare, cât și experții naționali continuă să sublinieze importanța acțiunilor ce ar spori independența Băncii Naționale, unele inițiative ale actorilor politici caută, dimpotrivă, să o diminueze. Activitatea Consiliului Concurenței s-a axat pe domenii precum publicitatea pe piața audiovizualului și prețurile la carburanți. Cu toate acestea, activitățile planificate în Strategiei Naționale în domeniul Concurenței și Ajutorului de Stat nu au fost raportate și evaluate, iar un alt document de planificare în domeniu încă nu a fost elaborat. După șase ani de la intrarea în vigoare a Acordului de Asociere, inclusiv a Zonei de Liber Schimb, UE a inițiat procedura de realizare a evaluării ex-post a impactului social și economic al implementării ZLSAC.

Cooperarea în domeniul asistenței financiare, antifraudă și control (Titlul VI) atestă unele evoluții, dar și constrângeri importante. UE rămâne principalul partener de dezvoltare al Republicii Moldova. În a doua jumătate a anului 2019 a fost reluată asistență financiară, UE oferind peste 53 de milioane de euro în calitate de sprijin bugetar direct și 60 de milioane de euro în calitate de asistență macrofinanciară, aplicând consecvent principiului condiționalității stricte. Totuși, Republica Moldova a ratat ultima tranșă, de 40 de milioane, a asistenței macrofinanciare din cauza neîndeplinirii în termen a condițiilor restante. Drept răspuns la criza COVID-19, Comisia Europeană a inițiat reorientarea a peste 87 de milioane de euro pentru măsuri de redresare a consecințelor social-economice generate de pandemie. Alte 100 de milioane de euro în calitate de asistență macrofinanciară anticriză (Omnibus) vor fi transferate Republicii Moldova până în vara anului viitor. Prima tranșă de 50 de milioane de euro este oferită ca urmare a ratificării, la începutul lunii septembrie 2020, a Memorandumului de Înțelegere și a Acordului de credit. Cea de-a doua tranșă de 50 de milioane de euro va fi debursată odată cu îndeplinirea tuturor celor șase condiții tehnice agreate cu UE. Adițional, în cadrul abordării „Echipa Europa” (Team Europe), UE a alocat aproximativ 140 de milioane de euro în calitate de asistență de urgență pentru țările Parteneriatului Estic, inclusiv Republica Moldova. Chișinăul va putea beneficia și din cele 700 de milioane de euro direcționate pentru IMM-uri, programate de UE în parteneriat cu BEI și BERD.

Cooperarea UE-Moldova în domeniul antifraudă a continuat în baza acordurilor de cooperare ale CNA, Serviciului Vamal și Curții de Conturi cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF). Activitatea Autorității Naționale de Integritate (ANI) și a Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) a fost consolidată în comparație cu prima jumătate a anului 2019. Cu toate acestea, atât ANI cât și ARBI continuă să se dea dovadă de eficiență redusă. Cea mai mare provocare în activitatea ANI ține de controlul extins al conflictului de interese și al averilor formal deținute de persoane afiliate subiecților declarării și de evaluarea activelor la prețul de piață real. Activitatea ARBI necesită a fi consolidată inclusiv prin adoptarea unei Strategii naționale cu privire la recuperare efectivă a bunurilor infracționale.

Această publicație este elaborată în cadrul Proiectului IPRE „Monitorizarea implementării Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană”, realizat cu susținerea Fundației Konrad Adenauer (KAS). Pentru cooperarea în procesul de elaborare și de definitivare a prezentului raport IPRE este recunoscător Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Ministerului Economiei și Infrastructurii, Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova, Centrului Național Anticorupție și altor autorități publice naționale. De asemenea, autorii raportului aduc mulțumiri experților din cadrul serviciului public, reprezentanților societății civile și ai partenerilor de dezvoltare pentru participarea în procesul de revizuire a publicației. Mulțumim și colegilor din cadrul Platformei Naționale a Forumului Societății Civile a Parteneriatului Estic, Platformei Societății Civile UE- Moldova. Editarea publicației a fost asigurată de Sorina Ștefîrță, președinta Consiliului de Administrare IPRE.