Raport sumar: Sesiunea online de brainstorming „Parteneriatul Estic în următorul deceniu: spre noi livrabile ambițioase – un focus pe Georgia, Moldova și Ucraina”

31 iulie 2020

1. Context

Pe 9 iulie, 2020 Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în cooperare cu Fundația Renaissance International (IRF, Kiev), Institutul de Politici Europene pentru Societatea Deschisă (OSEPI, Bruxelles) și în parteneriat cu Secretariatul Forumului Societății Civile al PaE (EaP CSF), Forumul UE pentru Vecinătatea Estică, think-tank-uri partenere din țările UE și PaE au organizat o sesiune online de brainstorming cu privire la viitoarele livrabile și repere al Parteneriatului Estic după anul 2020.

În urma videoconferinței Liderilor Parteneriatului Estic din 18 iunie, un nou set de lirabile ale Parteneriatului Estic vor fi adoptate până în primăvara anului 2021. În acest context, Evenimentul online a reunit peste 50 de reprezentanți ai instituțiilor UE, cercetători și experți care au reflectat asupra priorităților cheie ale Parteneriatului Estic în următorul deceniu, cu o atenție specială asupra Georgiei, Moldovei și Ucrainei.

2. Viitoarele Priorități Strategice Parteneriat Estic

Având în vedere inclusiv și impactul crizei pandemice COVID-19, una din priorități strategice transversale ale Parteneriatului Estic va fi relansarea economică a regiunii. În procesul de consultare structurată cu societatea civilă, UE a primit o serie de propuneri care determină focusarea pe priorități mai ambițioase în ceea ce privește buna guvernare și statul de drept. Adițional, în rezultatul acestui exercițiu de reflecție inițiat de UE, au fost convenite cinci obiective pe termen lung reflectate în Comunicarea Comisiei Europene din martie 2020:

  • promovarea unor economii rezistente, durabile și integrate;
  • consolidarea instituțiilor responsabile, statul de drept și securitatea;
  • construirea unei societăți mai incluzive, prin colaborarea cu mass-media, societatea civilă, tinerii și autoritățile locale;
  • împuternici transformarea verde și rezistența climatică;
  • promovarea transformării digitale.

Pe baza acestor obiective, Comisia Europeană va elabora și propune un nou set de livrabile până la următorul Summit al Parteneriatului Estiv din anul viitor. Perioada de implementare a acestor rezultate va fi încadrată între 2021 și 2030. Un cadru final de timp urmează a fi decis.

3. Un cadru mai ambițios pentru cele trei țări PaE Asociate UE

3.1. Diferențiere vs. Incluziune

  • Parteneriatul Estic nu este o alegere între diferențiere și incluziune, este atât diferențierea cu inclusivitate. Asistența macrofinanciară este mai consistentă pentru cele trei țări asociate, iar acest lucru a fost vizibil în ultimii ani.
  • În următorii zece ani, cele trei țări asociate EaP nu vor obține ținte clare în ceea ce privește integrarea UE, în afara asocierii politice și a integrării economice. Cu toate acestea, Georgia, Moldova și Ucraina ar trebui să-și dezvolte o viziune mult mai largă nu numai cu privire la modul de a face reforme, ci și a modului de promovare a acestora în capitalele UE și de a pleda pentru relații mai strânse cu Bruxelles.

 3.2. Bună guvernare, statul de drept și lupta împotriva corupției

  • Dacă UE dorește să lucreze la consolidarea bunei guvernări și a statului de drept, nu putem neglija Parlamentul ca instituție. Parlamentele joacă un rol esențial în democrații, dar nu deocamdată și în țările Parteneriatului Estic. Asistența UE ar trebui să se concentreze mai mult pe funcțiile cheie ale Parlamentului și ar trebui să căutăm un instrument și tehnici cheie necesare pentru o supraveghere parlamentară adecvată și să lucrăm la transparența și responsabilitatea structurilor parlamentare. UE ar putea susține o strategie parlamentară de dezvoltare în cele trei țări asociate.
  • Țările asociate vor trebui să abordeze probleme majore precum corupția, statul de drept și capacitatea administrativă. Aceste aspecte vor avea nevoie de mai mult timp, eforturi și resurse financiare. Cu toate acestea, este esențial ca Parteneriatul Estic și realizarea obiectivelor sale să se mențină activ pe agenda politică a UE.
  • Parteneriatul Estic va trebui să livereze democrație, statul de drept și libertatea drepturilor. Aplicarea strategică, consecventă și inteligentă a condiționalității este esențială. Acest instrument ar trebui utilizat în continuare în calitate de pârghie pentru implementarea țintită și adaptată a reformelor cheie.
  • Poziția procurorului general trebuie depolitizată, iar UE ar trebui să sprijine independența acestei instituții.
  • Combaterea și combaterea corupției transnaționale, subminează puternic instituțiile democratice atât în țările Parteneriatului Estic cât și UE.
  • O reper important în viitorul deceniu ar putea fi Sistemul Unic de Plată în EUR (SEPA) pentru cele trei țări asociate, care ar putea aduce beneficii pentru persoanele care călătoresc și fac afaceri în țările Parteneriatului Estic și UE. Calea spre SEPA ar putea include condiționalități clare care să abordeze probleme cheie, precum spălarea banilor și transparența bancară. Pentru extinderea SEPA pentru țările asociate s-ar putea face printr-o evaluare inițială, urmată de Foi de Parcurs precum a fost în cazul Planurilor de Acțiuni privind Liberalizarea Vizelor (VLAP). Planurile de acțiune ar trebui să susținute de asistență tehnică și suport financiar condiționat.

3.3. Securitate

  • Componenta de securitate și dimensiunea de soluționare a conflictelor ar trebui să devină parte a priorităților viitoare ale Parteneriatului Estic. Am putea include mai activ, de asemenea, țările asociate în diferite inițiative de apărare ale UE (de exemplu, privind securitatea cibernetică).
  • Următoarele livrabile ale Parteneriatului Estic ar trebuie să prevadă un pachet de securitate care să îmbine capacitățile statelor membre UE dispuse să consolideze structurile de securitate ale țărilor EaP cu fonduri UE, sprijin și coordonare. Pachetul de securitate ar trebui să meargă mult mai profund în consolidarea serviciilor de informații, să întărească legăturile între ministerele de apărare și structurile de securitate cibernetică din UE și PaE.
  • UE ar putea finanța 50 de burse în fiecare an pentru personalul de apărare din Moldova, Georgia și Ucraina, care ar putea rămâne până la 6 luni în UE și să urmeze un program de schimb în domeniul lor de specializare.

3.4. Asistența financiară și condiționalitatea

  • UE ar putea oferi stimulente economice și sociale mai concrete pentru țările PaE în următorul deceniu. Mobilitatea forței de muncă ar putea fi foarte crucială.
  • Monitorizarea și supravegherea asistenței UE va trebui îmbunătățită, iar informațiile cheie cu privire la proiectele implementate sau progresul reformelor ar trebui comunicate cetățenilor obișnuiți într-un mod mai structurat și mai simplu.
  • Este importată descentralizarea în continuare a sprijinului UE, ceea ce ar produce un impact mai mare al asistenței UE la nivel local.
  • Este esențial ca UE să continue să sprijine noi programe pentru susținerea administrației locale, a afacerilor și să o facă cu un control limitat din partea guvernelor.

3.5. O privire înainte

  • Principiile care pot ghida viitoarele livrabile ale Parteneriatului Estic trebuie să fie: (1) continuitatea și păstrarea pe ordinea de zi a livrabilelor anterioare care nu s-au îndeplinit pe deplin, (2) flexibilitatea – livrabile ajustabile bazate pe realități la fața locului (3) măsurabilitate – bazată pe indicatori de evaluare clari, (4) evaluări periodice efectuate de diferite părți interesate, (5) puncte de reper/verificare pentru fiecare pachet de produse.
  • Pentru un Parteneriat Estic mai ambițios, ar trebui să vorbim mai mult despre perspectivele de aderare pentru țările asociate. Depolitizarea sistemului de justiție, a sistemului judiciar și a instituțiilor fiscale și îmbunătățirea regulilor electorale și a persoanelor cu persoanele de contact ar trebui să fie în topul priorităților.
  • Evaluarea profundă a punerii în aplicare a rezultatelor la nivelul fiecărei țări, inclusiv de societatea civilă, think-tank-uri, organizațiile „watch-dog” și guvernele naționale.
  • Trebuie să se stabilească repere de rezultat mai concrete pentru livrabilele viitoare, cu indicatori de măsurare mai clari, pentru accelerarea cooperării dintre UE și cele trei țări asociate.

Pregătit de: Mihai Mogildea (IPRE)

Salvează documentul aici.

 

    Politica Cookie, Confidențialitate

    Acest site foloseste cookie-uri. Navigând în continuare, îţi exprimi acordul asupra folosirii cookie-urilor. Mai mult

    Accept