Fondul Monetar Internațional, care a purtat în ultimele două săptămâni discuții cu guvernul de la Chișinău pe marginea unui viitor acord de finanțare în valoare de 558 milioane dolari, a anunțat luni, 27 iulie, că a ajuns la un acord de personal cu autoritățile moldovene, dar că o decizie finală aparține bordului director al fondului. De succesul acestui acord va depinde, – afirmă într-un interviu la Europa Liberă, Iulian Groza, director executiv al Institutului de Politici și reforme Europene – , și viitorul unei noi finanțări macrofinanciare, de 100 de milioane de euro, din partea UE. Testul de bază îl va constitui totuși corectitudinea alegerilor prezidențiale, mai precizează în același interviu Iulian Groza.
Europa Liberă: Vorbim cu Dvs. astăzi, după decizia Uniunii Europene de a aloca 100 de milioane de euro Republicii Moldova pentru a face față greutăților legate de pandemie. Aș vrea, întâi de toate, să ne spuneți dacă există vreo contradicție în această decizie a Uniunii Europene, pentru că, știți și Dvs., opoziția zice că acest guvern este un guvern-catastrofă, chiar dacă cetățenii merită acești bani.
Iulian Groza: „Nu cred că există o contradicție. De fapt, este un semn clar de consecvență din partea Uniunii Europene, un exemplu clar că sprijinul Uniunii Europene, relația noastră cu Uniunea Europeană depinde nu neapărat de guvernare, depinde foarte mult de abordarea pe care o are Uniunea Europeană de a ajuta cetățenii, de a ajuta Republica Moldova. Și să nu uităm că asistența macrofinanciară anticriză, așa-numita Omnibus este una care, practic, nu implică anumite condiții suplimentare decât cele pe care guvernul poate să și le asume și să le implementeze, fiindcă acest pachet de asistență macrofinanciară din partea Uniunii Europene este un suport anticriză.”
Europa Liberă: Dar ar fi nevoie de condiționalități? M-ar interesa aprecierea Dvs., pentru că probabil cetățenii ar vrea să știe dacă acești bani vor fi cu adevărat cheltuiți de guvern pe reducerea impactului crizei COVID.
Iulian Groza: „Evident că suportul vine să susțină Republica Moldova să depășească această criză, tocmai de asta prima tranșă care va fi alocată imediat ce se ratifică acest memorandum și acord de credit va fi debursată fără anumite condiții. Condițiile, de fapt, sunt în mare parte reflectate pentru cele două tranșe și, deși ele nu sunt publice la acest moment, ele, de fapt, vizează niște procese importante la care Republica Moldova deja s-a angajat. Unele din aceste condiții, sunt 6 la număr, practic 3 din ele reflectă niște angajamente mai vechi, alte 3 condiții sunt reflecția situației curente și provocărilor cu care se confruntă cercul de afaceri, societatea moldovenească în general. Dar deși nu cred că este menționat expres în memorandumul de înțelegere sau în acordul de credit, dar va exista și o condiție, cred eu, cumva nescrisă și ea ține foarte mult de modul în care vor funcționa instituțiile democratice din Republica Moldova. Și asta în primul rând se referă la modul în care vor fi organizate alegerile prezidențiale în toamna anului curent.”
Europa Liberă: Ajutați-ne să înțelegem despre ce fel de condiții este vorba.
Iulian Groza: „Evident că imediat ce memorandumul va fi publicat pentru consultări înainte de a fi ratificat de către parlament, vom ști mai multe detalii, acum nu cunoaștem toate detaliile, dar ce cunoaștem noi astăzi este că ele vizează, în primul rând, sectorul finanțelor publice. Fiind un credit anticriză cumva legat de situația pandemică, este important pentru Uniunea Europeană, dar și pentru guvern să asigure achizițiile necesare, transparente a diferitelor servicii sau produse pe care le procură sistemul de sănătate pentru a răspunde pandemiei COVID.
Este important pentru Uniunea Europeană, dar și pentru guvern să asigure achizițiile necesare…
Doi: sunt niște condiții care vizează domeniul de integritate, și anume condiția se referă la faptul că Autoritatea Națională de Integritate trebuie să aibă mai multe competențe pentru a identifica încălcări în declararea veniturilor și intereselor de către funcționarii publici, demnitarii publici. Un element important ține de declararea reală a bunurilor declarate, lucru care nu era clar în legislație acum și asta este important pentru a identifica exact dacă anumiți funcționari publici evită să declare anumite bunuri în conformitate cu prețul lor de piață. Sunt și niște condiții care vizează o problemă mai veche – frauda bancară, în primul rând, cea care ține de recuperarea bunurilor fraudate, bunurilor infracționale. Aici sunt niște angajamente pe care și le-a asumat guvernul să le pună în aplicare în așa fel ca Autoritatea Națională de Integritate să poată să funcționeze mult mai eficient. Există o condiție care ține de realizarea angajamentelor pe care le avem noi în Acordul de Asociere, transpunerea Acordului Vamal al Uniunii Europene. Două săptămâni în urmă, din câte cunoaștem, guvernul deja a aprobat proiectul de lege, l-a transmis parlamentului și, respectiv, urmează să fie votat acest nou Cod vamal care vine să codifice toate procesele care țin de declararea la vamă ș.a.m.d., există și noi condiții care țin de combaterea contrabandei. Știm foarte bine, subiectul contrabandei cu țigări și alcool este un subiect mai vechi, care nu reflectă neapărat rezultatele așteptate și acolo sunt prevăzute niște rigori care să permită o luptă mai eficientă cu contrabanda de țigări și alcool și înăsprirea sancțiunilor. Practic, acestea ar fi principalele condiții.
Vă spuneam: trei din ele sunt cumva legate de angajamentele precedente, altele trei sunt noi și reflectă situația și necesitățile curente. O condiție importantă, a cărei realizare a început la momentul actual, ține de reforma Consiliului Superior al Magistraturii și de modificarea Constituției. Acest proces a fost inițiat, acum Curtea Constituțională avizează proiectul de lege de modificare a Constituției și este important noua lege care modifică Constituția să fie conformă cu recomandările Comisiei de la Veneția și discuțiile care au avut loc până în prezent cu implicarea societății civile inclusiv.”
Europa Liberă: Ce se întâmplă, dle Groza, dacă, eventual, guvernul primește această primă tranșă de 50 de milioane de euro, iar după asta nu face suficiente eforturi sau nu le face pe potriva așteptărilor Uniunii Europene pentru ca achizițiile medicale să fie absolut transparente și corecte, pentru ca demnitarii să nu-și mai declare bunurile la valoare mică și nu face suficiente eforturi ca să lupte cu contrabanda?
Iulian Groza: „Este simplu. În momentul în care vor fi îndeplinite, Comisia Europeană va face o evaluare a modului în care aceste condiții au fost îndeplinite și, respectiv, dacă va oferi un aviz pozitiv, un raport pozitiv de îndeplinire a acestor condiții, tranșa a doua, ultima tranșă din acest pachet de suport anticriză va fi debursată de Comisia Europeană.”
Europa Liberă: Sau nu va fi?
Iulian Groza: „Sau nu va fi, dacă nu vor fi îndeplinite aceste condiții.”
Europa Liberă: Să recapitulăm. Deci, noi acum am vorbit despre un gen anumit de finanțare din partea Uniunii Europene, un ajutor pentru criză. Jumătate din acest ajutor va veni necondiționat, iar altă jumătate va depinde de felul cum se va descurca guvernul. Cât privește alte finanțări ale Uniunii Europene, ați spus recent într-un comentariu că Republica Moldova ar putea pretinde și primi, dacă va ajunge la înțelegeri cu Uniunea Europeană, o asistență financiară cel puțin de aceeași mărime, dacă ar cere-o și ar negocia-o cu Uniunea Europeană. Cum stau șansele cu aceasta?
Iulian Groza: „Șansele sunt foarte mari și, de fapt, condiția de bază este ca guvernul să încheie un nou program cu FMI. Imediat ce acest program va fi aprobat și, în baza solicitării din partea guvernului, Comisia Europeană ar putea să complementeze acest suport cu un program de asistență macrofinanciară suplimentar care au putea să fie de cel puțin 100 de milioane de euro, poate și mai mult. Și asta sigur că ar fi o oportunitate importantă pentru ca guvernul să completeze acel deficit bugetar care se creează, pe de o parte, pe de altă parte, să valorifice acea ultimă tranșă pe care Republica Moldova a ratat-o din programul precedent, vorbesc de cele 40 de milioane de euro, care includ și un grant de 20 de milioane de euro. A ratat, fiindcă memorandumul a expirat și nu s-au îndeplinit condițiile.
Deci este încă o șansă pentru guvern ca să acceseze noi finanțări din partea Uniunii Europene care să ajute agenda de implementare a reformelor structurale. Este o chestiune foarte realistă și va depinde foarte mult de modul în care guvernul va înțelege să negocieze un nou program cu FMI și să convină cu Uniunea Europeană condițiile de accesare a acestui nou program de asistență macrofinanciară.”
Europa Liberă: Și să solicite. Probabil ar trebui, întâi de toate, să existe o solicitare sau nu?
Iulian Groza: „Din câte cunoaștem noi, guvernul și Comisia Europeană deja au pornit discuțiile cu privire la acest nou program.”
Europa Liberă: Deci putem presupune că această solicitare există deja?
Iulian Groza: „Cel puțin, ea există la nivel de discuții…”
Europa Liberă: Și în acest moment totul depinde de FMI. Acum discuțiile cu FMI par să fie destul de complicate și aflăm de la premier că în aceste discuții a fost introdus și compartimentul justiția. Ce ne puteți spune despre acest lucru? De ce, în primul rând, a apărut tema justiției în negocierile cu FMI și complică într-un fel asta șansele guvernului de a obține acordul?
Iulian Groza: „Nu ar trebui să complice din moment ce există angajament și el este confirmat prin acțiuni și politici concrete. Doi: nu trebuie să ne mire abordarea pe care o aplică FMI, fiindcă deja de mult există o anumită coordonare între principalii parteneri de dezvoltare ai Republicii Moldova cu privire la domeniul de intervenție care necesită o atenție mai specială din partea guvernului. Iar justiția, știm foarte bine, este la suprafață, este una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă astăzi Republica Moldova și, de fapt, este o armonizare a abordării de acordare a sprijinului pentru Republica Moldova. Și încă o chestiune importantă: de fapt, dacă nu vor exista anumite politici, anumite acțiuni concrete care să permită într-un sfârșit developarea acestui proces de reformă a justiției care durează de zeci de ani în Republica Moldova și fără un impact puternic, respectiv este o chestiune care deja foarte clar și FMI o consideră importantă și o include în aceste condiționalități pe care le negociază cu guvernul.”
Europa Liberă: În concluzie, de ce depinde dacă va reuși guvernul sau nu să obțină o nouă finanțare macrofinanciară după ce, iată, știm că ultima tentativă a avut un oarecare succes, pentru că a primit doar două tranșe din cele trei care trebuiau să fie?
Iulian Groza: „Și suportul din partea FMI, și suportul din partea Uniunii Europene va depinde, în primul rând, de performanța guvernului de a pune în aplicare angajamentele asumate. În același timp, aceste relații pe care le are Republica Moldova cu partenerii de dezvoltare, ea nu le derulează în vid. Evident că suportul oferit trebuie să producă un anumit impact pe politici, dar și pentru cetățeni, pentru Republica Moldova în general. Or, bunăoară, domeniul justiției este un domeniu fără a cărui rezolvare de o manieră în care să producă un anumit impact va stăvili în continuare în general procesul de dezvoltare a Republicii Moldova. Oamenii de afaceri nu vor avea încredere în sistemul statului, dacă nu vor avea încredere în justiție și, respectiv, investițiile și suportul nu vor veni.
Și aici vorbesc despre opoziția politică, despre societatea civilă, comunitatea de afaceri, alți actori de schimbare din Republica Moldova. Și un alt aspect și eu cred că este important, suportul din partea partenerilor nu va veni în momentul în care în Republica Moldova vor fi mutilate instituțiile statului, instituțiile democratice, statul de drept. Spre exemplu, chiar același nou program de asistență macrofinanciară cu FMI, cel mai probabil am putea să ne așteptăm la convenirea asupra acestuia doar după ce partenerii de dezvoltare vor vedea că Republica Moldova trece testul democrației. Un test care este foarte aproape de noi este cel al alegerilor prezidențiale și în momentul în care aceste alegeri vor fi fraudate, nu vor fi organizate conform rigorilor internaționale, trebuie să ne așteptăm și din partea Uniunii Europene, și din partea FMI la întrebări și anumite ezitări suplimentare. De asta, fiecare dintre noi ar fi bine să se concentreze asupra rezolvării problemelor pe care le avem, iar guvernul, pe de altă parte, să întreprindă toate acțiunile necesare și care îi sunt în competență pentru a face aceste schimbări necesare și toți ceilalți din afara guvernului, actorii neguvernamentali, comunitatea de afaceri, noi toți trebuie să fim foarte atenți asupra activității instituțiilor statului și activității guvernului, să asigurăm o anumită responsabilizare a acestora și să generăm această presiune necesară internă pentru ca autoritățile statului să-și îndeplinească funcțiile conform competențelor lor și să nu admită derapaje, iar dacă aceste derapaje există, să le semnalăm, să le condamnăm și să asigurăm că lucrurile revin pe o agendă normală într-o țară care aspiră să fie o țară europeană, să fie o țară în care se respectă statul de drept și drepturile omului. Toate aceste lucruri contează.”
