Cum putem răspunde provocărilor actuale cu care se confruntă migranții moldoveni în urma pandemiei COVID-19

Institutul pentru Politici și Reforme Europene, în parteneriat cu Misiunea Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM) în Republica Moldova, Privesc.Eu și cu suportul oferit de Fundaţia Hanns Seidel, a organizat marți, 21 iulie 2020, cea de a șaptea videoconferință #EUDebatesCafe în regim on-line, dedicată impactului pandemiei COVID-19 asupra bunăstării migranților moldoveni.

Invitații la eveniment s-au referit la impactul crizei COVID-19 asupra lucrătorilor migranți din Republica Moldova. În special, discuția s-a axatpe repercursiunile crizei actuale asupra  regimului de emigrare sezonieră și/sau de lungă durată a cetățenilor moldoveni, acțiunile de asistență/încadrare în câmpul muncii implementate de către autoritățile Republicii Moldova pentru migranții întorși acasă și impactul COVID-19 asupra sectorului remitențelor.

În continuare vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor.

Lars Johan Lönnback, Șeful Misiunii OIM în Republica Moldova: Între 17 aprilie și 17 mai 2020, noi am efectuat un sondaj printre migranții moldoveni stabiliți în zece țări. Astfel, peste 80% dintre migranți au răspuns că sunt afectați de COVID-19. Aproape 50% și-au pierdut locurile de muncă, mulți și-au pierdut veniturile, dar și locuințel,e pentru că nu au avut bani să le achite. 80% au raportat scăderi de remitențe trimise în țară, peste 40% au spus că au încetat să mai trimită bani acasă. 30% dintre migranți intenționau să revină în Republica Moldova atunci când restricțiile de călătorie urmau să fie ridicate. Partea bună este că circa 40% dintre cei reveniți vor aduce competențe și chiar investiții în Republica Moldova. Dinamica migrațională va rămâne puternică pentru țări precum Moldova. Mobilitatea umană va avea loc în condiții diferite de cum a avut loc până acum, iar pentru asta trebuie implementate protocoale legate de sănătate și mobilitate. Totodată, pentru a răspunde problemelor cu care se confruntă migranții moldoveni, trebuie de găsit căi pentru a ajunge la diasporă, pentru a înțelege necesitățile ei și cum membrii diasporei pot fi implicați în dezvoltarea țării”.

Ana Gherganova, Șefa Direcției Politici Ocupaționale și de Reglementare a Migrației, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS): „Statisticile Republicii Moldova deocamdată nu vorbesc despre un impact major asupra pieței muncii. Aici mă refer la indicatorii principali de ocupare a forței de muncă pe piața muncii pentru primul trimestru. Noi realizăm că impactul acestei crize încă urmează să-l resimțim mai puternic, mai ales spre sfârșitul anului. Ca și Minister, noi am realizat câteva prognoze ce țin de impactul crizei provocate de pandemie asupra pieței muncii și vreau să vă spun că ne așteptăm la o scădere cu 10% a ratei de ocupare în Republica Moldova și al numărului populației ocupate și, totodată, la o creștere cu cel puțin 11% a populației inactive. Presupunem că aceste 11% din populația inactivă vor crește în mod special din contul celor care vor reveni de peste hotare, dar și inclusiv din contul celor din Republica Moldova care și-au pierdut locul de muncă. Astfel, ne așteptăm la o dublare a ratei șomajului în țară”.

Nadejda Zubco, Șef adjunct, Biroul Relații cu Diaspora: „Evaluarea rapidă a OIM privind impactul COVID-19 asupra bunăstării migranților moldoveni scoate în evidență categoriile de vulnerabilități ale migranților, necesitățile și așteptările acestora, fapt care ne permite nouă și autorităților publice locale să avem un tablou real asupra etapei la care ne aflăm. Totodată, ne oferă careva pârghii în stabilirea unor noi obiective focusate pe necesitățile migranților. Astfel, noi am înțeles că un prim pas pe care trebuie să îl parcurgem este fortificarea procesului de informare al diasporei. Prioritate pentru următoarea perioadă a anului 2020 rămâne elaborarea unui nou document-suport pentru cetățenii care își propun să revină acasă”.

Raisa Dogaru, Director, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM): „ANOFM în primele șase luni ale anului a înregistrat un număr de peste 900 de migranți care s-au reîntors și au apelat la serviciile agenției (62% bărbați, 38% femei). Dintre aceste persoane, peste 100 au fost susținute la plasarea în câmpul muncii în această perioadă. Printre problemele înainte de către migranții care s-au adresat la serviciile agenției, au fost lipsa locurilor de muncă bine plătite, problemele de sănătate și cele sociale. Statisticile arată că un potențial al migranților este faptul că 45% din aceștia au o profesie și ar putea fi valorificați în anumite domenii pe piața de muncă în Republica Moldova. Astfel, sarcina agenției naționale este de a valorifica potențialul migranților reîntorși, în conformitate cu competențele pe care le dețin. Plus la aceasta, trebuie să ținem cont de faptul că migranții au anumite rezerve financiare, ce le-ar putea canaliza în direcția deschiderii afacerilor”.

Dorina Roșca, Președinte, Institutul European pentru Studii de Dezvoltare (Paris): „Dincolo de problemele și dramele pe care le-a generat criza medicală, eu cred că pandemia ne permite să tragem niște învățăminte și ne creează oportunitatea, așa cum este caracteristic oricărui moment de mare conjunctură, să creăm noi instituții care să vină și să răspundă problemelor pe care prezenta criză le scoate în evidență. Și dacă e să vorbim de problematica migrației, prezenta criză scoate în evidență faptul că noi, în grupul larg al diasporei, îi avem pe acești migranți circulari care sunt, de fapt, categoria cea mai fragilă. Acest lucru ar trebui să ne incite să gândim niște politici coerente cu aceste realități și care să fie axate în mod particular pe migranții circulari, care sunt și cei mai importanți purtători de resurse atât financiare, cât și sociale. Cred că am putea să mergem astăzi mai departe și să gândim și niște măsuri de construire al unui fond de protecție socială pentru acești migranți, care ar putea fi finanțat tot de către ei”.

Pentru mai multe detalii puteți urmări înregistrarea video a evenimentului aici.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „EU DEBATES CAFÉ: Avansarea cunoașterii și expertizei privind instituțiile și politicile UE în Republica Moldova”, implementat de IPRE în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova și cu sprijinul  financiar al Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare.