Sursa: ipn.md

„Anul 2020 va fi marcat de reducerea emigrării și a remiterilor. Cel mai probabil, scăderea numărului muncitorilor emigranți va fi cu mult mai mare ca în 2009 sau ca în 2014-2017. În cazul remiterilor, la fel, se va produce o scădere. Restabilirea parametrilor migraționali va dura câțiva ani și va depinde de viteza refacerii economiei mondiale după criza provocată de răspândirea infecției COVID-19…”

Criza epidemiologică legată de noul coronavirus a adus cu sine o serie de provocări societale pentru Republica Moldova. Pe lângă problemele legate de situația incertă a salariaților din sectorul privat, de sustenabilitatea activității întreprinderilor mici și mijlocii, dar și de capacitatea sistemului medical de a răspunde la numărul tot mai mare de infectări cu COVID-19, autoritățile guvernamentale trebuie să gestioneze repercusiunile acestei crize asupra emigranților moldoveni. Acest aspect este de o importanță critică, atât în condițiile revenirii unui număr considerabil de emigranți moldoveni în țară în ultima lună, cât și prin prisma înrăutățirii indicatorilor economici și creșterea șomajului în cadrul țărilor rezidente în următoarele luni.

Regimul de mobilitate sub „amprenta” COVID-19

În ultimele șapte săptămâni, începând cu data de 9 februarie 2020, numărul persoanelor care au intrat pe teritoriul Republicii Moldova nu a crescut substanțial de la o săptămână la alta, fiind înregistrată o scădere continuă a numărului de intrări după 2 martie. (fig. 1). Mai mult decât atât, în ultimele trei săptămâni înaintea restricționării procesului de trecere a frontierei, numărul intrărilor în țară a scăzut de la circa 146 000 la cca 125 000. Numeric vorbind, datele nu demonstrează un interes mai sporit din partea moldovenilor de a reveni în țară față de perioadele ce au precedat declanșarea situației de criză. Fig. 1. Numărul de persoane care au intrat în Republica Moldova în perioada 10 februarie – 29 martie. Sursa: Bilanțurile săptămânale publicate de către Poliția de Frontieră (www.border.gov.md)

Totuși, până la ora actuală, peste 20% dintre infectările existente cu noul coronavirus (65 din 298) sunt cazuri de import. Începând cu 7 martie curent, atunci când a fost confirmat primul caz de infecție cu COVID-19 în Republica Moldova și până la 15 martie, data aprobării Hotărârii nr. 9 a Comisiei naționale extraordinare de sănătate publică privind limitarea traficului la frontieră, în Republica Moldova au fost înregistrate 23 de cazuri de îmbolnăvire cu COVID-19, dintre care 14 erau de import. Începând cu această dată, numărul cazurilor cu transmitere locală a crescut în mod constant, una din cauze fiind slaba informare a cetățenilor cu privire la condițiile regimului de autoizolare, odată ce aceștia au ajuns în țară.

Deși în ultima perioadă autoritățile au depus eforturi pentru a crește gradul de conștientizare în rândul cetățenilor vizavi de necesitatea respectării condițiilor de carantină și distanțare socială, există în continuare premise obiective pentru creșterea numărului de cazuri de import. În prezent, misiunile diplomatice ale Republicii Moldova au recepționat peste 7 000 de solicitări din partea cetățenilor moldoveni stabiliți în diferite state europene, care urmează a fi procesate și analizate pentru organizarea curselor charter. În acest context, este prioritar ca autoritățile guvernamentale să asigure trierea rapidă a persoanelor infectate, după aplicarea testelor pentru COVID-19 la intrarea în țară. Acest lucru poate fi facilitat printr-un regim de carantină instituționalizată pentru persoanele asimptomatice și simptomatice, până când sunt procesate rezultatele testelor de laborator. Nu în ultimul rând, trebuie întreprinse toate măsurile necesare pentru a comunica cetățenilor Republicii Moldova întorși de peste hotare despre condițiile regimului de izolare și sancțiunile ce pot fi aplicate pentru nerespectarea acestuia.

Vulnerabilitățile migrației sezoniere

Criza epidemiologică a scos la iveală vulnerabilitățile legate de statutul iregular al migranților moldoveni aflați la munci sezoniere (de până la 3 luni) în statele UE în baza pașaportului biometric. Conform datelor Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM), numărul acestora s-ar ridica în prezent la circa 20-22% din cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul UE, adică peste 80 000. Acest grup de persoane sunt cei mai vulnerabili în cazul unor crize de ordin umanitar, din cauză că se feresc să interacționeze cu autoritățile statului gazdă și nu dețin asigurare de sănătate, care le-ar permite accesul gratuit la anumite servicii medicale primare. Mai mult decât atât, există riscul major ca aceste persoane să-și piardă locul de muncă în lunile următoare, fără a beneficia de alocații de șomaj din partea statului gazdă. Chiar dacă Comisia Europeană a recomandat țărilor membre UE să prelungească regimul de ședere temporară pentru cetățenii străini în spațiul Schenghen, o parte din migranții sezonieri s-au întors sau se vor întoarce în zilele următoare în Republica Moldova.

La ora actuală, este prioritar ca misiunile diplomatice și oficiile consulare ale Republicii Moldova să faciliteze repatrierea acestor persoane, aflate într-o situație vulnerabilă. În continuare, pentru a remedia parțial problema regimului de muncă ilegal pe teritoriul UE în baza pașapoartelor biometrice, sunt necesare eforturi instituționale din partea Guvernului pentru a negocia înțelegeri bilaterale cu statele membre UE unde se înregistrează cea mai mare cifră a migrației sezoniere (de ex: Cehia, Polonia, Germania, Italia). Aceste înțelegeri ar permite aducerea în câmpul legal al muncilor sezoniere în baza pașapoartelor biometrice, respectarea deplină a drepturilor muncitorilor moldoveni în țara gazdă în raport cu angajatorul, dar și asigurarea plăților pentru contribuțiile sociale și de sănătate de către angajat.

Remitențele: marea necunoscută din ecuația crizei COVID-19

În ultimele două decenii, remiterile au constituit o sursă importantă pentru veniturile gospodăriilor. Drept urmare, dinamica consumului gospodăriilor, dar și a întregii economii, este puternic corelată cu evoluția remiterilor. Măsurile întreprinse la nivel global contra răspândirii virusului COVID-19, ce țin de restricționarea activității umane va determina o înrăutățire a perspectivelor economice. Este evident că acest fapt va avea un impact semnificativ asupra emigrării și remiterilor.

În prezent este greu de estimat care va fi influența măsurilor prohibitive asupra emigrației și remiterilor. Totuși, experiențele anterioare ne permit să facem unele constatări.

Republica Moldova a cunoscut 2 episoade în care s-a redus emigrarea și au scăzut remiterile: în 2009 și în 2015-2016. În 2009, comparativ cu 2008, în contextul crizei economice globale, numărul muncitorilor moldoveni aflați la muncă peste hotare s-a redus cu 4,8%, iar volumul remiterilor s-a diminuat cu 36,2%. Emigrarea s-a restabilit rapid. Deja în 2010 numărul muncitorilor moldoveni aflați la muncă peste hotare era cu 0,4% mai mare decât în 2008. În cazul remiterilor, ajungerea la nivelul anului 2008 a durat mai mult. Astfel, dacă în 2008 s-au transferat sume în valoare 1,9 mlrd USD, abia în 2013 acest nivel a fost depășit, când volumul remiterilor a constituit 2 mlrd USD.

După criza din 2009, Rusia a beneficiat de creșterea prețurilor la petrol și cunoscut o creștere economică relativ stabilă, iar acest fapt a determinat creșterea emigrării spre această țară. Din 2011 până în 2014 circa 2/3 din muncitorii moldoveni aflați la muncă peste hotare se aflau în Federația Rusă. Aceeași evoluție a fost și în cazul remiterilor. Din 2012 până în 2014, peste 60% din remiteri proveneau din Rusia. La sfârșitul anului 2014, înrăutățirea situației economice în Rusia, în contextul introducerii sancțiunilor economice cauzate de anexarea Crimeii și reducerea prețurilor internaționale la petrol, a avut un impact negativ asupra migranților moldoveni ce activau în această țară, numărul lor scăzând cu 36,6% în 2018, față de 2014. În același timp, a crescut emigrarea în alte state. În 2018, comparativ cu 2014, numărul muncitorilor emigranți în afara Rusiei s-a dublat. Datorită acestui fapt, în 2018, numărul lucrătorilor emigranți s-a majorat cu 3,2% față de anul 2014. Tot în 2018, aproximativ 59% din muncitorii emigranți erau în afara Rusiei.

Evoluții similare s-au atestat și în cazul remiterilor. Volumul remiterilor s-a redus cu 33% în 2016, comparativ cu 2013, dar s-a majorat treptat în intervalul 2017 – 2019 (fig. 2). În pofida acestor creșteri, volumul remiterilor nu a atins nivelul înregistrat în 2013 de 2 mlrd USD. În același timp s-a produs o schimbare în structura geografică a remiterilor. În 2019, din UE au provenit peste 46% din remiteri, în timp ce ponderea veniturilor remise din CSI a fost sub 30%. În 2019, volumul remiterilor se estimează că va fi în jur de 1,8 mlrd USD.

Fig.2. Volumul remiterilor în perioada 2000 – 2019 (mln USD). Sursa: BNM, estimările autorului.

În baza acestor constatări pot fi făcute câteva concluzii privind evoluția migrației și a remiterilor. Anul 2020 va fi marcat de reducerea emigrării și a remiterilor. Cel mai probabil, scăderea numărului muncitorilor emigranți va fi cu mult mai mare ca în 2009 sau ca în 2014-2017. Măsuri de restricționare a circulației populației și a activității economice au fost luate în statele în care emigrează moldovenii. Acest fapt deja a determinat o reîntoarcere a multor emigranți. În cazul remiterilor, la fel se va produce o scădere. În prezent, e dificil de prognozat care va fi amploarea scăderii. Însă nu este exclus ca scăderea remiterilor să depășească reducerea cu 36,2% înregistrată în 2009. Restabilirea parametrilor migraționali va dura câțiva ani și va depinde de viteza refacerii economiei mondiale după criza provocată de răspândirea infecției COVID-19.

Cel mai probabil vom avea o nouă modificare în structura geografică a migrației și a remiterilor. Statele care anterior erau principalele destinații pentru migranții moldoveni ar putea pierde din atractivitate, deși vor rămâne și în continuare țări importante pentru emigrație. Astfel, Rusia, în care în 2018 erau peste 40% din muncitorii emigranți și Italia, care găzduia 17% din emigranți, vor avea dificultăți economice mai grave. Economia Rusiei, pe lângă efectele produse de propagarea COVID-19, va fi afectată negativ de scăderea drastică a prețului internațional la petrol. Totodată, Italia este cel mai puternic afectată de răspândirea virusului. Efectele negative ale restricționării activității economice se vor adăuga problemelor cronice pe care le are Italia cu nivelul înalt al datoriei publice. O posibilă atracție pentru viitorii emigranți ar putea fi Germania – țară care rezistă mai bine în lupta cu Coronavirusul de tip de nou.

Totodată pe termen lung, migrația va rămâne un fenomen masiv. Acest fapt va fi determinat de dinamica economică relativ lentă. După criza din 2015, Republica Moldova nu a înregistrat creșteri mai mari de 4,7%. Mai mult, în ultimii 3 ani, creșterea economică s-a temperat: 4,7% în 2017, 4,3% în 2018 și 3,6% în 2019. În anul 2020, în cel mai bun caz, vom avea o creștere minoră. După 2020, cel mai probabil, economia va crește cu ritmuri mai mici de 4%. Pentru a atinge în câteva decenii nivelul de venituri atestat în țările din Europa Centrală și de Est, nemaivorbind de media UE, e nevoie de cel puțin un ritm dublu de creștere. Drept urmare, la capitolul venituri, se va menține decalajul față de UE și față de țările din Europa Centrală și de Est. Acest fapt va determina în continuare emigrarea moldovenilor în alte țări pentru a obține venituri mai mari.
Alexandru Fala, Mihai Mogîldea
——

Alexandru Fală este Director al Programului Sectorul Monetar și Modelare Economică din cadrul Expert-Grup.

Mihai Mogîldea activează ca Lider de echipă, programul Europenizare, în cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE). El este absolvent al programului de master în Studii Politice și Administrative Europene la Colegiul Europei (Bruges).
—-

Acest Op-Ed a fost publicat în cadrul proiectului „Noi și Europa – Analiza relațiilor moldo-europene prin intermediul produselor media și analitice inovative”, implementat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu IPN și Radio Chișinău, cu suportul Fundației Konrad Adenauer. Opiniile prezentate în acest editorial nu corespund neapărat cu poziția finanțatorilor.