Iulian Groza: Reprezentanții UE au venit cu niște mesaje foarte clare, tranșante /// Europa Liberă

Autorităţile de la Chişinău au avut suficient timp la dispoziţie să investigheze frauda bancară şi să recupereze banii furaţi, dar acest lucru nu s-a întâmplat. „Nu este firesc ca, după cinci ani de când este investigată frauda bancară şi după o anchetă atât de profundă realizată de compania Kroll, să auzim doar scuze şi pretexte”, a declarat joi directorul adjunct pentru Europa şi Asia Centrală în cadrul Serviciului de Acţiune Externă al Uniunii Europene Luc Pierre Devigne. Aflat la Chişinău cu ocazia şedinţei Comitetului de asociere UE – R. Moldova, oficialul european şi-a exprimat regretul că în reforma justiţiei nu s-au înregistrat rezultate vizibile. Este responsabilitatea Guvernului să se asigure că justiția funcționează, iar o reformă a justiţiei care nu întrunește un consens nu face decât să servească anumite interese, a mai spus Luc Devigne. Oficialitatea a precizat că UE aşteaptă în continuare de la autorităţile moldovene să combată corupţia şi schemele frauduloase, să depolitizeze instituțiile de stat, că consolideze statul de drept şi supremația legii. Aceste şi alte criterii care condiționează asistența macro-financiară vor fi evaluate de o manieră obiectivă, a dat asigurări oficialul european. Ce semnale transmite mesagerul UE-ului? Un punct de vedere al fostului viceministru de externe Iulian Groza, în prezent director executiv la Institutul de politici şi reforme europene în interviul de peste câteva minute.

Europa Liberă: Dle Groza, așadar, întrunirea Comitetului de Asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova – fără evenimente publice, fără bilanțuri la Chișinău din partea autorităților, fără planuri de viitor nici la guvern, nici la parlament, nici în altă parte. Mi se pare că e prima dată când e tratat cu aparentă indiferență acest eveniment sau e o percepție greșită?

Iulian Groza: „Nu neapărat cred că este o indiferență, mai mult, probabil, este o stare de lucruri per general în tot ce ține de relația noastră cu Uniunea Europeană, cu care autoritățile nu pot neapărat să se laude, adică nu pot veni cu anumite anunțuri care cumva ar schimba starea sau percepția generală care este acum în tot ce ține de relația cu Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Înțeleg corect că nu au ce raporta?

Iulian Groza: „Nu neapărat și, de fapt, acesta e și scopul acestui Comitet de Asociere. Pe de altă parte, el este și un format de lucru, de dialog, în cadrul căruia se fac evaluările implementării Acordului de Asociere. Cel mai înalt for de discuții și de dialog este acest Consiliu de Asociere, care, de regulă, are loc o dată în an, iarăși după Comitetul de Asociere. Probabil în cadrul discuțiilor care au avut loc miercuri în acest comitet s-a raportat, autoritățile până la urmă au raportat pe fiecare punct de discuție, au venit cu puncte de vedere și răspunsuri la întrebările reprezentanților Serviciului European de Acțiune Externă și ai Comisiei Europene. Și așa s-a întâmplat că nu a fost ce de raportat public, probabil. Nu știu, poate e și prea devreme, probabil va apărea și un comunicat de presă de la Ministerul de Externe, de regulă este autoritatea care co-prezidează acest comitet, dar este evident că ceea ce a apărut joi sau cei care au vorbit mai mult despre discuțiile în cadrul comitetului și mesajele care au fost transmise sunt exact reprezentanții Uniunii Europene care au venit cu niște mesaje foarte clare, tranșante…”

Europa Liberă: Să ne referim la aceste mesaje, să ne referim la ceea ce a spus la Chișinău într-o conferință de presă directorul general adjunct pentru Europa și Asia Centrală din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă, dl Luc Pierre Devigne. Aș aminti aici ascultătorilor noștri că el este negociatorul-șef al Uniunii Europene pe DCTFA, adică cel care a negociat în trecut acest acord, înainte de a fi semnat din partea Uniunii Europene. A venit la Chișinău zilele acestea și a purtat o conferință de presă și descrierea pe care a făcut-o nu arată deloc frumos pentru Republica Moldova. Profilul Republicii Moldova este problematic pentru lipsa supremației legii, justiției nereformate și problema devalizării sistemului bancar moldovenesc. Dle Groza, poate de asta autoritățile nu au comunicat și ele cu cetățenii, pentru că au intuit că descrierea este destul de proastă?

Iulian Groza: „Asta probabil ar putea să fie o explicație. Nu știu. Este evident…”

Europa Liberă: Dar Dvs. cum ați dezvolta aceste constatări ale demnitarului european?

Iulian Groza: „Eu cred că este un mesaj foarte clar din partea unui partener, unui prieten. De obicei, prietenii ți-o spun în față când e bine, când e rău, dar o spun clar. Cel mai mult asta a și deranjat, a deranjat găsirea diferitelor scuze și explicații pentru lucrurile care nu se fac.”

Europa Liberă: „Vrem acțiuni”, spune dumnealui, „ni s-a spus că guvernul trebuie să fie judecat după acțiuni, exact ceea ce vom face, dar după mult timp ni s-au spus vorbe”. Dvs. cum înțelegeți, iată, aceste expresii?

Iulian Groza: „Este, evident, un mesaj care face apel, într-adevăr, la mai puține declarații și la un angajament foarte clar, care ar presupune niște rezultate concrete.”

Europa Liberă: L-am auzit pe dl Chicu în câteva rânduri, într-un interviu la Europa Liberă, ulterior într-o intervenție, zicând că din toate angajamentele care ar fi pe agenda de asociere au rămas două restanțe și iată-iată le îndeplinim și pe acelea, au mai rămas niște condiționalități politice, dar în mare parte condițiile pentru reluarea finanțării ar fi îndeplinite. Așa este?

Iulian Groza: „Nu sunt sigur că lucrurile chiar sunt exact așa cum sunt menționate sau, cel puțin, nu cred că starea de lucruri care este astăzi în îndeplinirea condițiilor este suficientă.”

Europa Liberă: La mijloc sunt condiționalitățile politice sau alea care sunt fixate pe tot termenul?

Iulian Groza: „Sunt toate condiționalitățile – și tehnice, și politice. Și astăzi, dl Devigne a spus foarte clar: funcționarea justiției, statul de drept întotdeauna vor fi condiții de bază pentru acordarea suportului financiar guvernului, dar cred că problema de bază pe care eu o văd astăzi în tot ce ține de cadrul de punere în aplicare a Acordului de Asociere este faptul că instituțiile statului sunt afectate în capacitatea lor de a livra…”

Europa Liberă: Nu pot sau nu le cere nimeni și, dacă nu le cere, ele stau relaxate?

Iulian Groza: „Climatul politic general, schimbările de guverne, reforma administrației publice care nu a fost dusă până la capăt – toți acești factori au afectat și vor continua să afecteze capacitatea autorităților publice competente de implementare a anumitor prevederi din Acordul de Asociere.”

Europa Liberă: Și nu le cere nimeni, dle Groza, haideți să recunoaștem, că mă gândesc în felul următor: în momentul în care ar exista această atmosferă generală că sunt sarcini de îndeplinit și haideți să le îndeplinim, probabil ar livra aceste instituții. Sau nu?

Iulian Groza: „Nu este suficient ca prim-ministrul să ceară în fiecare ședință de guvern anumite acțiuni din partea unei instituții competente care are anumite restanțe.”

Europa Liberă: Dar n-aveți senzația că s-a pus cumva piciorul pe frână? Dimpotrivă, s-a pus piciorul pe frână?

Iulian Groza: „Eu nu aș vrea să cred că autoritățile și, în general, guvernul ar încerca cumva să stopeze anumite procese care țin de implementarea Acordului de Asociere.”

Europa Liberă: De ce n-ar face-o, dacă știm cu toții că la guvernare se află o forță politică care este ostilă acestui acord? Anterior, președintele Igor Dodon zicea că acordul trebuie anulat, ulterior și-a redactat poziția, că și-a dat seama că nu dă bine. Dar de ce n-ar pune piciorul pe frână?

Iulian Groza: „Fiindcă asta ar fi o împușcătură puternică în picior și, cu siguranță, asta nu poate nicicum contribui la așa-numita „politică externă echilibrată”, pe care o promovează președintele Dodon.”

Europa Liberă: Nu se întâmplă asta? Nu se împușcă în picior?

Iulian Groza: „Evident, dacă frânează anumite procese care țin de implementarea Acordului de Asociere, cu siguranță se împușcă în picior.”

Europa Liberă: Aprecierea Dvs. care e? Toată lumea înțelege și vede că din elanul pentru implementarea Acordului de Asociere, practic, n-a mai rămas nimic. Dvs. vedeți ceva din acel elan?

Iulian Groza: „Eu, din păcate, nu văd neapărat același elan pe care l-am văzut în primii ani de implementare a Acordului de Asociere, aceeași voință politică, cel puțin declarată, și aceeași motivație în instituțiile publice la nivelul funcționarilor publici de a livra, de a avansa în implementarea anumitor prevederi. Până când guvernul nu va înțelege că nu este suficient să declare în fiecare zi, cu diferite ocazii, la diferite întrevederi cu parteneri externi sau în conferințe de presă că implementarea Acordului de Asociere sau integrarea europeană este numărul 1 pe agenda politică a guvernului, fără a veni cu anumite acțiuni concrete, care ar fundamenta aceste declarații, deci nu este suficient acest lucru pentru a arăta sau, cel puțin, a crea o anumită percepție că acest guvern sau în general guvernarea este serioasă în tot ce ține de relația noastră cu Uniunea Europeană și, cel mai important, în implementarea angajamentelor pe care ni le-am asumat prin semnarea Acordului de Asociere.”

Europa Liberă: Cât timp credeți că mai poate dura acest joc? Că-i un joc. Guvernul spune una, face alta și toată lumea simte că nu există niciun elan. Cât timp mai poate dura acest joc? O primă ruptură a fost această declarație contradictorie, pe care a avut-o dl Dodon la adresa ambasadorilor europeni, că ar submina imaginea Moldovei, că ar împiedica relația Moldovei cu capitalele europene etc.

Iulian Groza: „Ce pot să spun sigur este că astfel de ieșiri, astfel de declarații arată mai multă frustrare, incompetență și înțelegere a modului în care funcționează cancelariile europene, partenerii și, în general, relațiile bilaterale cu Republica Moldova. Și, evident, sunt stângace aceste eforturi de a da cumva vina pe altcineva…”

Europa Liberă: „A, voi ziceți că ați pierdut răbdarea, vă zic și eu că am pierdut răbdarea”, cam așa arată?

Iulian Groza: „Posibil, dar nu cred că asta îl poate ajuta și poate convinge pe cineva, cumva, asta doar poate irita și mai mult și determina partenerii noștri să fie mult mai vocali, mai clari în mesajele pe care ei vor să le transmită autorităților, dacă autoritățile nu le înțeleg în discuțiile la reuniuni, la întrevederi ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Să recapitulăm. Cu banii este absolut clar? Că deocamdată nu vine niciun ban. Sau cum e?

Iulian Groza: „Până când nu sunt îndeplinite toate condițiile tehnice stabilite în Acordul cu Uniunea Europeană pe asistența macrofinanciară, Uniunea Europeană nu va acorda nicio tranșă Republicii Moldova și dacă în cazul FMI lucrurile poate sunt puțin diferite, pentru că acolo nu există condiționalități politice, în cazul Uniunii Europene este foarte clar că suportul financiar din partea Uniunii Europene nu va fi reluat până când nu vor exista niște semnale clare că sistemul de justiție se asanează, că instituțiile independente funcționează independent și că politicul nu influențează deciziile autorităților care normal ar fi trebuit să funcționeze independent, fiindcă astăzi ce vedem noi este exact contrariul. Președintele în fiecare săptămână, luni, după discuțiile cu premierul și speakerul parlamentului, iese la presă și timp de jumătate de oră sumarizează indicațiile pe care le poate da el Băncii Naționale, „Moldova-Gaz”, „Termoelectrica”, Procuraturii Generale… Or, astfel de ieșiri nu au nimic în comun cu valorile statului de drept și ale democrației și, mai mult ca atât, nu au nimic în comun cu competențele constituționale pe care le pot avea anumite instituții…”

Europa Liberă: Eu înțeleg corect, atunci când dl Devigne zice că „sunt necesare eforturi pentru independența instituțiilor și scoaterea de sub factor politic” la asta se referă?

Iulian Groza: „Dumnealui se referă mai degrabă la chestii mult mai grave, legate de faptul cum politicul tergiversează procesele de judecată, influențează deciziile judecătorilor, influențează activitatea procurorilor, le dă indicații. Sigur că nu este vizibil lucrul acesta, dar le dă indicații ce dosare să închidă, ce dosare să deschidă ș.a.m.d. La asta se referă, în primul rând, dl Devigne, fiindcă în Uniunea Europeană și în alte țări unde se respectă statul de drept, politicul nu poate să influențeze activitatea instituțiilor independente. Asta, de fapt, și este problema pe care o avem noi. Și dacă vor exista aici anumite evoluții remarcabile, atunci am putea să vedem anumite schimbări de atitudine, altfel nu cred că vom rezolva problema relației cu partenerii noștri europeni prin găsirea vinovaților fie în societatea civilă, fie în mass-media, că nu comunică cum trebuie să comunice sau se intră în bucătăria diplomatică a misiunilor diplomatice, sau a ambasadorilor, să apostrofezi ambasadorii, lucrurile acestea nu au cum să ajute. Mie personal îmi aduc aminte aceste stări de primăvara anului 2009, când identic dl Voronin a făcut mai multe apostrofări similare, fostul premier Filip a făcut același lucru în vara anului trecut și ar fi trebuit ca actualii conducători ai Republicii Moldova să tragă niște lecții.”

Europa Liberă: O explicație scurtă vreau să vă cer și o ultimă întrebare. Explicația e legată de ce este această strategie nouă de a livra bani direct localităților?

Iulian Groza: „Asta este o nouă abordare a Uniunii Europene în acordarea asistenței Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Ce înseamnă ea?

Uniunea Europeană încearcă să ofere mai multe fonduri pentru comunitățile locale, societatea civilă, oamenii de afaceri…

Iulian Groza: „Este o abordare de recalibrare a asistenței sau redistribuire a asistenței pentru Republica Moldova către diferiți actori, către actorii care pot contribui durabil la dezvoltarea societății.”

Europa Liberă: Adică, o primărie care face treabă, Uniunea Europeană vede că face, banii nu se fură, se realizează bine proiectele, îi dă acolo bani sau cum?

Iulian Groza: „Sigur că este mult mai complicată această abordare, când alegi să direcționezi fondurile nu la guvern, unde, dacă ai încredere în guvern cum administrează banii, îi transferi și, respectiv, vezi anumite evoluții, respectiv în momentul în care tu nu ai încredere în guvern și cum administrează acești bani, tu ești nevoit să-i distribui singur la nivelul celor care au nevoie cel mai mult de aceste fonduri.”

Europa Liberă: Se știe despre ce fonduri e vorba? Despre ce mărime de fonduri?

Iulian Groza: „De exemplu, în anul 2018, când s-a început aplicarea acestui principiu nou, au fost realocate peste 118 milioane de euro. Anul curent deja au fost lansate două programe mari dedicate la nivel local pentru Cahul și Ungheni, peste 25 de milioane de euro. Dincolo de autorități și diferite proiecte de infrastructură care să ajute comunitatea la nivel local, Uniunea Europeană încearcă să distribuie, să ofere mai multe fonduri pentru comunitățile locale, pentru societatea civilă, pentru oamenii de afaceri, pentru întreprinderile mici și mijlocii.”

Europa Liberă: Da, e limpede. S-a mai referit dl Devigne la programul cetățenie prin investiții, tocmai parlamentul a evitat să mai instituie un moratoriu, să continue moratoriul pe această lege. A spus dl Luc Devigne în felul următor: „Se pune sub semnul întrebării, cum poate Uniunea Europeană să accepte un regim liberalizat de vize de la o țară care nici nu știe ce oameni i-au devenit cetățeni și pe care motive i-au devenit aceștia cetățeni”. Ne spune oficialul european că acest program pune sub risc regimul de vize sau nu?

Iulian Groza: „În primul rând, acest mesaj iarăși este unul reiterat, poziția dată a fost menționată chiar la prima etapă de promovare a acestei inițiative în anul 2018-2019, anul trecut când a fost promovată această lege și preocuparea Uniunii Europene, a Comisiei Europene în acest caz este exact procedura și modul în care se realizează acest program, care pentru Uniunea Europeană și pentru noi, în general, trezește anumite semne de întrebare: în ce măsură totuși beneficiarii acestui program parcurg un proces de verificare care ar exclude orice posibilitate ca cetățeni ai Republicii Moldova să devină persoane care nu ar fi trebuit să beneficieze de regimul fără vize al Republicii Moldova…”

Europa Liberă: Deci, e clar deja că nu e sigur, acele filtre despre care s-a tot vorbit nu sunt sigure și acum politicienii tot ce ar face, ar putea să profite în continuare și să vândă cui vor ei cetățenia?

Iulian Groza: „Cel puțin, deocamdată, văd că autoritățile au găsit de cuviință să suspende acest program și în momentul în care lucrurile nu se vor clarifica, am putea să urmărim anumite mesaje mai clare, mai dure din partea Comisiei Europene cu privire la acest program.”

Europa Liberă: Dar nu suspendarea regimului de vize, ar fi o exagerare, dacă ar crede oamenii asta, sau nu?

Iulian Groza: „Eu cred că suspendarea regimului de vize cu Uniunea Europeană poate avea loc doar în condițiile în care există un risc imediat, iminent asupra securității ordinii publice din Uniunea Europeană. Deocamdată, la momentul de față nu există astfel de semnale, Republica Moldova, apropo, în ultimii ani – ce-i drept, până la lansarea acestui program de acordarea a cetățeniei prin investiții –, cetățenii Republicii Moldova au reușit să demonstreze că în mare parte valorifică corect regimul de călătorie fără vize cu Uniunea Europeană și sigur că ar fi o mare greșeală ca autoritățile să riște, în general să riște orice libertăți ale cetățenilor cu anumite programe dubioase pe care le promovează, care, probabil, ar putea aduce un anumit venit într-un buget, dar acest venit sigur că nu trebuie să fie generat cu orice preț. Asta, de fapt, observăm în ultimul timp că se caută totuși diferite soluții de scurtătură pentru a acoperi deficitul bugetar pe care îl are Guvernul Republicii Moldova astăzi – fie utilizarea profitului Băncii Naționale a Moldovei, fie în general propuneri cosmice de utilizare a rezervelor valutare ale Băncii Naționale ș.a.m.d. Deci, e nevoie ca fiecare din autoritățile competente să-și desfășoare activitatea în strictă conformitate cu legea, în spiritul legii și în interesul țării, și nu al anumitor grupuri politice, economice, ori de care ar fi ele înguste, fiindcă până la urmă ceea ce trebuie să conteze pentru orice guvern este ca cetățenii Republicii Moldova să poată să beneficieze de toate avantajele pe care le oferă astăzi partenerii noștri, iar pentru asta este foarte important ca să se depună mai mult efort și mai multă voință politică în a rezolva anumite probleme în beneficiul cetățenilor, și nu a găsi explicații sau scurtături care cumva ar unge ochii cetățenilor și ai partenerilor, iar problema de bază continuă să nu fie rezolvată și instituțiile să servească anumite persoane, anumite grupuri de interese, care fac ca cetățenii Republicii Moldova să-și caute singuri rezolvarea fie prin migrare, fie prin alte soluții care nu au cum să ajute în general pe termen scurt, mediu și lung existența Republicii Moldova ca atare.”