Iulian Groza: „Dezamăgirea partenerilor europeni era aproape programată” – bilanț 2019 /// Radio Europa Liberă

Iulian Groza, directorul executiv al Institutului de Politici și Reforme Europene, atrage atenția că în cinci luni, guvernul condus de Maia Sandu reușise să recâștige încrederea UE. Spulberată nu numai de modul cum guvernul a fost debarcat dar și de formarea noii majorități PSRM – Partidul Democrat. Bilanț 2020.

 

Europa Liberă: Termenul de dezamăgirear fi unul potrivit pentru a caracteriza la ora actuală atitudinile pe care le putem observa la partenerii europeni ai R. Moldova?

Iulian Groza: „Probabil, doar că această dezamăgire este una programată, dacă dorești, fiindcă, chiar dacă toți partenerii externi îndemnau coaliția neortodoxă care a fost creată în iunie să dureze mai mult, oricum, toți erau realiști și înțelegeau că există foarte multe provocări pentru ca această coaliție dintre ACUM și PSRM să dureze foarte mult. Dezamăgirea mai mult probabil vizează timpul care se pierde, fiindcă totuși guvernul precedent – Guvernul Sandu – a fost un guvern pro-reformă, care a avut o agendă foarte ambițioasă. Într-o perioadă relativ scurtă totuși s-a reușit eliminarea sau excluderea unor erori care s-au comis în perioada precedentă. Mai important a fost prioritizată reforma pe justiție, un domeniu important care are sigur că o mare influență pe tot ce ține de dezvoltarea R. Moldova în viitor. La prioritizarea acestui domeniu, sigur că a contat foarte mult, inclusiv în ceea ce ține de reluarea asistenței externe a Uniunii Europene. Știm foarte bine că funcționarea instituțiilor democratice, statul de drept, buna guvernare existau și continuă să existe ca și continuități politice importante pentru asistența pe care o oferă Uniunea Europeană. Primii pași care s-au întreprins au generat această reluare a asistenței, a suportului nu doar financiar, dar și politic pentru efortul guvernului de a promova această reformă care este una importantă, inclusiv au fost foarte multe discuții cu privire la modul de realizare a acestei reforme. Totuși s-a propus o abordare extraordinară legată de evaluarea judecătorilor, procurorilor, lucruri care nu există bună practică în lume, unde există mai multe experiențe, unele care au funcționat, altele mai puțin au funcționat și în sensul acesta sigur că aveam mai multe riscuri, dar trecând peste acest lucru, totuși a existat un suport și pentru acest domeniu și această perioadă de cinci luni, care a fost una relativ scurtă, dar destul de intensă, oricum într-un fel sau altul a pus R. Moldova înapoi pe o cale de reforme, o cale care ține de respectarea angajamentelor asumate, inclusiv cu Uniunea Europeană, dar și cu ceilalți parteneri internaționali și votarea moțiunii de cenzură împotriva guvernului, modul în care s-a procedat, mai ales ce s-a întâmplat imediat după votarea moțiunii cu crearea în regim de blitzkrieg a noului guvern care, de fapt, este un guvern programat, aș spune eu, de ceva timp în urmă de către președintele Dodon. Toate aceste lucruri sigur că au creat un anumit nivel de dezamăgire, dar mai grav e că au afectat și mai mult încrederea, încrederea în capacitatea noului format de majoritate parlamentară, fiindcă totuși atât democrații, cât și Partidul Socialiștilor cumva ezită să recunoască deschis o coalizare. Este un guvern minoritar, de fapt, cu tendințe tehnocratice, ceea ce ar trebui să arate o anumită distanțare de anumite interese politice, lucru care pentru simplul cetățean din R. Moldova cred că nu este destul de convingător. Și cu atât mai mult pentru partenerii noștri străini.”

Europa Liberă: Personal Maia Sandu în calitate de prim-ministru a decepționat Bruxelles-ul? Să vă explic de ce vă întreb astfel. Pentru că atunci când un partener deschide ușile, îți oferă sprijin necondiționat, tratează acest guvern ca pe un guvern de lungă durată și când lucrul acesta se întretaie brusc sau se oprește brusc din cauza unui gest politic, e rostul să ne întrebăm: acest gest politic a fost bine gândit, a fost bine el bine chibzuit? Deci, personal dna Maia Sandu prin gestul ei credeți că a dezamăgit la Bruxelles?

Iulian Groza: „Eu cred că nu a dezamăgit în sensul în care foarte mulți probabil și-ar dori să audă acest lucru. Gestul Maiei Sandu eu cred că este reflecția unei noi abordări de guvernare. Guvernul precedent a înțeles foarte bine că partea valorică a tot ce ține de consolidarea unui sistem funcțional al statului, bazat pe principii democratice, bazat pe stat de drept este foarte importantă. Să ne aducem aminte că decizia de promovare a acestei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Sandu, de fapt, a avut la origine iarăși un subiect foarte important care ține de funcționarea statului de drept, de funcționarea instituțiilor independente, cum este Procuratura Generală. A fost un gest riscant, pe de altă parte, un gest asumat. Și probabil acest gest urma să transmită un mesaj foarte clar tuturor în R. Moldova, dar și partenerilor de dezvoltare că în R. Moldova există politicieni care pot să-și asume decizii riscante la nivel politic, dar acest gest într-un fel sau altul vine să seteze un anumit mod de guvernare, care-i bazat nu doar pe această tendință de a arăta că lucrurile sunt bine și a de le pune cumva sub covoraș și lucrurile să meargă în continuare așa cum mergeau. Cred că a venit timpul în R. Moldova să se înțeleagă că statul de drept, funcționarea unor instituții cum este Procuratura Generală, funcționarea independentă, funcționarea justiției reformate este fundamentală pentru dezvoltarea durabilă a R. Moldova. Pentru că, dacă ne uităm în retrospectivă, cinci ani de când noi implementăm Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, atunci constatarea noastră este foarte clară – Moldova astăzi este mult mai aproape de Uniunea Europeană din punct de vedere economic, în special. Vedem foarte clar beneficiile comerciale, economice, creșterea investițiilor, comerțului cu Uniunea Europeană; de asemenea, pe dimensiunea sectorială există mai multă interacțiune acum în comparație cu cinci ani în urmă, dar știm foarte bine că unde am ratat, unde există restanțe în ceea ce ține de realizarea angajamentelor ce țin de Acordul de Asociere vizau o anumită parte valorică și în sensul acesta eu cred că trebuie să înțelegem că reforma în R. Moldova trebuie să fie una sistemică, trebuie să înțelegem că acest proces nu poate să se deruleze pe scurtătură. Nu pot exista anumite compromisuri pe funcționarea acestui sistem al statului, iar dacă există probleme, ele trebuie recunoscute, rezolvate și asumate decizii politice care să ajute R. Moldova într-o perspectivă medie-lungă să devină o țară europeană nu doar prin faptul declarațiilor și condiționării geografice, dar prin faptul valorilor pe care declarăm cu toții că le respectăm, dar mai puțini dintre noi le implementează.”

Europa Liberă: Încă o precizare pe acest subiect și după asta ne uităm puțin în viitor. Viitorul Guvernului Chicu și relației lui cu structurile europene, când demnitarii europeni – și ultima dată am auzit această frază de la un demnitar din Germania – zic în felul următor: „Eram conștienți că nu va dura mult, dar prăbușirea Guvernului Sandu s-a produs prea repede, mai repede decât ne-am așteptat”. Acesta-i un reproș adresat dnei Sandu sau e un reproș adresat foștilor parteneri de coaliție ai dnei Sandu, socialiștilor?

Iulian Groza: „Acesta-i un mesaj foarte clar că așteptările față de fosta guvernare neortodoxă erau mult mai mari și cu siguranță toți partenerii noștri străini înțelegeau care sunt riscurile și înțelegeau că garanțiile existenței acestei coaliții erau foarte mici. În sensul acesta, nu știu ce înseamnă „prea devreme s-a întâmplat”. Mi-aduc aminte discuțiile din iunie cu partenerii străini, cu diferiți actori locali și înțelegeam atunci foarte clar că acest guvern probabil nu va dura mai mult de jumătate de an din mai multe motive. Și cred că miza tuturor sau politicienilor care erau orientați pe chestiuni de reforme sistemice și așteptările partenerilor noștri străini erau ca să utilizeze această perioadă pentru a crea anumite stavile pe anumite procese sau pentru a bloca sau a rezolva anumite probleme sistemice, în așa fel ca să existe niște stavile, ca să nu se mai revină la modul în care se guverna în R. Moldova câțiva ani sau poate chiar un an în urmă. Și în sensul acesta, da, probabil era nevoie de puțin mai mult timp. Nu știu dacă e vorba de două săptămâni sau luni, sau poate ceva mai mult, dar în orice caz cred că trebuie să fim realiști și să înțelegem că guvernul precedent a fost un guvern care a fost practic consolidat datorită obiectivului de a scăpa de un oponent politic, lucru care s-a întâmplat. E vorba despre Vlad Plahotniuc și practic acest lucru s-a produs. Nu sunt sigur că deoligarhizarea promisă în declarația comună care s-a adoptat în iunie s-a realizat în totalitate, întrucât ceea ce se întâmplă astăzi, de fapt, după mine, are loc un fel de înlocuire a patronilor responsabili de diferite scheme ascunse, care stau în spatele unor actori care astăzi sunt la guvernare și abordarea sau strategia guvernului precedent era pentru mine destul de clară. Dacă nu încercăm să consolidăm cel puțin o instituție sau justiția să devină mai eficientă, mai funcțională, chiar dacă acest proces dura, evident, mult mai mult, dar Procuratura Generală putea fi acea instituție care putea să facă o anumită diferență în tot ce ține de realizarea unor decizii sau demonstrarea unor decizii concrete când vine vorba de investigarea fraudei bancare, când vine vorba de investigarea diferitelor scheme frauduloase, de care au beneficiar diferiți actori politici, investigarea finanțării externe a anumitor actori politici ș.a.m.d. Lucrurile acestea cred că puteau să se întâmple și atunci sigur că și balanța de putere reală putea să se schimbe și într-o perspectivă medie probabil exista mai multă masă critică pentru a promova anumite decizii sistemice deja pe alte domenii importante de care are nevoie R. Moldova.”

Europa Liberă: A avut loc prima ședință a Comitetului de Asociere R. Moldova – Uniunea Europeană de când s-a instalat un nou guvern la Chișinău. Dacă aș rezuma conținutul documentului care a fost emis urmare a acestei întruniri, aș zice în felul următor: „Așteptăm ca Guvernul de la Chișinău să ne câștige încrederea” și urmează o serie de recomandări, câteva zeci chiar de recomandări. Ce trebuie să facă Guvernul Chicu ca să câștige încrederea Uniunii Europene, rezultând din acele recomandări? Cum le înțelegeți Dvs.?

Iulian Groza: „Foarte simplu. Să asigure implementarea în viața reală, în primul rând, a unei agende de reforme sistemice, credibile, transparente. Sigur că asta vizează și revizuirea angajamentelor care sunt stabilite în Acordul de Asociere, pentru că de ele e foarte mult legată și disponibilitatea UE de a susține reformele, de a oferi asistență financiară, de a oferi suport în realizarea politicilor. Asta este una. Și doi: declarația comună a Comitetului de Asociere Parlamentară Uniunea Europeană – R. Moldova. Ea, de fapt, reflectă și pozițiile pe care le-am auzit și în trecut, anunțate și de către Comisia Europeană, ambasadorul UE aici, la Chișinău. Mesajul este foarte clar: „Demonstrați în viața reală că nu doar declarați că vreți să continuați agenda de reforme, dar și veniți cu o evidență clară că lucrurile astea se întâmplă și, în funcție de acțiunile pe care le veți îndeplini, veți obține o continuare a suportului necesar pentru a le realiza”.”

Europa Liberă: Tocmai aici voiam o descifrare de la Dvs.: ce acțiuni, cât se poate de concret, se formulează în acele recomandări?

Iulian Groza: „Dacă ne uităm, problemele principale sunt reflectate în acele condiții care au fost setate anterior în acordurile de finanțare cu Uniunea Europeană, asistența macrofinanciară pe care Uniunea Europeană era dispusă s-o ofere chiar până la sfârșitul anului curent, practic și a doua tranșă. Știm foarte bine că în ziua în care a fost votată moțiunea de cenzură, în conturile Ministerului de Finanțe a ajuns o parte din a doua tranșă a asistenței macrofinanciare și s-a oprit, având în vedere evoluțiile care au avut loc la Chișinău și, respectiv, aceste condiționalități sunt un punct de referință, care vizează tot spectrul de politici pe termen scurt. Vorbind despre reforma justiției, lucrul acesta iarăși trebuie să aibă loc, dar modul în care această reformă va avea loc trebuie să reflecte interesul public general, să aibă loc într-un proces transparent, cu implicarea tuturor actorilor vizați. Mai mult ca atât, să nu uităm că investigarea pe frauda bancară trenează, alte subiecte importante care țin de interesele ascunse în spatele guvernărilor precedente încă nu au fost soluționate definitiv în sistemul de justiție. Cumva s-a uitat despre investigațiile inclusiv cu referire la dl Șor, cumva lucrul acesta nu prea se vede dacă există sau nu în vizorul instituțiilor.”

Europa Liberă: Nu ați avut senzația că acest document a fost scris cu înțelegerea clară că condițiile nu vor fi îndeplinite?

Iulian Groza: „Nu! De ce? Uniunea Europeană este foarte transparentă și oferă un mesaj clar de consecvență. Ne aducem aminte, chiar și în luna iunie, când a venit precedentul comisar pentru politica europeană de vecinătate și negocieri pentru extindere, dl Johannes Hahn, mesajul d-lui a fost foarte clar: „Îndepliniți condițiile și veți obține suportul, inclusiv financiar, de care aveți nevoie”. Astăzi, Uniunea Europeană spune același lucru.”

Europa Liberă: Și credeți că se pot îndeplini în actuala conjunctură condițiile?

Iulian Groza: „Păi totul depinde de voința politică a guvernării, de capacitatea guvernului de a trece de la declarații la acțiuni concrete și, în funcție de acest lucru, vom vedea și rezultatele. Din punctul meu de vedere, va fi foarte complicat pentru acest guvern în lipsa unor decizii care trebuiau să aibă loc deja și să fie adoptate, ca aceste condiții să fie îndeplinite în termen. Și cel mai probabil în cazul în care lucrurile nu se vor clarifica, noi vom ști despre aceasta în lunile ianuarie-februarie și atunci vom ști foarte clar care vor fi răspunsurile, pe de o parte ale FMI, pe de altă parte ale UE.”

Europa Liberă: Banii s-au oprit până atunci?

Iulian Groza: „Asistența macrofinanciară este la momentul de față oprită până când se vor îndeplini condițiile stabilite. Știm foarte bine că există un dialog cu FMI, am auzit declarațiile premierului Chicu, care spunea că „în principiu, noi putem să ne descurcăm și fără sau să regândim programul cu FMI” și semnalele respective arată că, cel mai probabil, Guvernul Chicu ar putea să se descurce și fără asistența externă, din resurse interne. Dacă mai urmărim și deciziile adoptate, inclusiv care țin de buget și de politica monetară aprobată de Banca Națională a Moldovei, vom vedea că guvernul ar putea să se descurce singur din creditarea internă, din identificarea surselor interne sau, deși sunt foarte sceptic, dar să nu uităm și de declarațiile Federației Ruse de a examina acordarea unui credit pentru Guvernul de la Chișinău; alte inițiative de a identifica surse financiare de la alți parteneri, inclusiv asiatici. Depinde dacă guvernul va putea să-și asume niște riscuri…”

Europa Liberă: Insistența totuși cu care cei din Guvernul Chicu încearcă parcă să mențină acest dialog sau chiar să-l impulsioneze cu europenii parcă aduce a disperare. Vreau să vă întreb care e percepția Dvs. Iată, invitarea dlui Gianni Buquicchio la Chișinău, încercarea asta de a-l convinge că, da, vom face reforme pe justiție, avem nevoie de sprijinul Dvs.; vizitele dlui Chicu la Strasbourg, prin alte părți, asta despre ce vorbește? Se poate spune că guvernul în disperare încearcă totuși să convingă europenii de bune intenții?

Iulian Groza: „Nu știu dacă chiar în disperare. Cu siguranță, miza sau obiectivul guvernului este să demonstreze sau să convingă, cel puțin, partenerii europeni că există o anumită continuitate. Dacă le reușește sau nu vedem sau vom vedea, în funcție de deciziile pe care le vor lua aceiași parteneri europeni. Evident că intensitatea vizitelor, reuniunilor are această miză și dacă ne uităm pe declarațiile pe care le face premierul după toate întrevederile pe care le are, cel puțin cu partenerii europeni, vom vedea că mesajul de integrarea europeană, mesajul de implementare a Acordului de Asociere nu dispare din comunicatele de presă. Deci se încearcă să se arate o anumită continuitate. Dacă este convingătoare sau nu, iarăși vom vedea prin deciziile pe care le va adopta Uniunea Europeană și în același timp vom vedea dacă aceste declarații făcute la Roma, la Strasbourg sau la Bruxelles sunt fundamentate cu anumite acțiuni concrete. La momentul de față deciziile și modul în care se adoptă anumite decizii importante care țin de buget, care țin de planul de acțiuni al guvernului, care țin de anumite legi importante în justiție se adoptă, cel puțin, cu încălcarea procedurilor de transparență, de implicare a tuturor actorilor vizați. Și să nu uităm o chestiune care mie mi se pare importantă: mesajul transmis prin programul de activitate a guvernului, prin planul de acțiuni al guvernului arată o anumită revizuire a cadrului de cooperare a guvernului cu actorii neguvernamentali, cu societatea civilă. În loc guvernul să avanseze promovarea Legii privind organizațiile necomerciale, expertizată de Consiliul Europei, care deja de doi ani de zile stă în parlament undeva pe masă, deși a fost adoptată în prima lectură, guvernul a ales să prioritizeze limitarea activității organizațiilor neguvernamentale și a anumitor centre de cercetare care se preocupă de politici publice, încearcă să inducă un mesaj că organizațiile neguvernamentale să nu aibă posibilitatea să aibă o poziție civică, inclusiv publică cu privire la anumite politici, spunând că, de fapt, vor să limiteze activitatea politică a organizațiilor necomerciale. Probabil că în limba franceză politici și politică are același termen, în limba română totuși avem termeni diferiți și trebuie să fie foarte clar pentru guvern, pentru majoritatea parlamentară care este la momentul actual că orice acțiuni care vor fi direcționate împotriva libertății de activitate a organizațiilor necomerciale, a opiniilor independente, a mass-media…”

Europa Liberă: Vor fi privite de la Bruxelles ca un atentat la libertatea activității?

Iulian Groza: „Și de la Bruxelles, și de la Chișinău vor fi privite ca o încălcare a acelui angajament și declarațiilor pe care le fac oficialii de la Chișinău și sigur că lucrul acesta nu are cum să ajute la apropierea R. Moldova de Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: În cinci ani de Acord de Asociere, R. Moldova s-a apropiat de Uniunea Europeană dacă nu la nivel de valori, în alte domenii. Vă așteptați la o perioadă de răceală, de îndepărtare? Și până unde s-ar putea ajunge?

Iulian Groza: „Eu nu știu dacă va fi o perioadă de răceală. Va fi o perioadă de pierdere de timp, din păcate, când vorbim despre agenda de reforme, fiindcă pentru noi toți devine tot mai clar că una dintre prioritățile guvernului este să creeze anumite condiții, care să favorizeze anumiți actori politici în viitoarea campanie electorală, care va avea loc anul viitor. E vorba de alegerile prezidențiale și unii chiar nici nu ascund acest lucru. Și atunci întrebarea mea e următoarea: ce este totuși adevărat în declarațiile guvernului – faptul că există o asumare pentru a continua reformele sistemice în R. Moldova în spiritul Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană – asta fiind o prioritate – sau totuși e adevărat un alt narativ care tot mai mult și mai mult se discută, că acest guvern urmează, de fapt, să acționeze în interesul celor pentru care are un angajament asumat în parlament și în raport cu actualul președinte al R. Moldova?”


Lasă mesajul tău