Oportunități și perspective pentru Republica Moldova în urma dezbaterilor curente privind Cadrul Financiar Multianual al UE pentru anii 2021 – 2027

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) în parteneriat și cu susținerea Fundației Hanns Seidel a organizat luni, 9 decembrie 2019, o cafenea de discuții dedicată analizei dezbaterilor curente privind Cadrul Financiar Multianual al UE pentru anii 2021 – 2027 și noul instrument bugetar pentru țările din vecinătatea UE.

La eveniment au participat experți străini și naționali, reprezentanți ai instituțiilor publice, ai societății civile, jurnaliști, dar și cetățeni interesați de acest subiect, iar dezbaterea a fost moderată de Iulian Groza, directorul executiv IPRE, care a vorbit despre activitățile și scopurile proiectului.

În deschiderea evenimentului Tatiana Molcean, Secretar de Stat, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, a menționat: „Tema acestei dezbateri este foarte interesantă deoarece încă la nivelul oficialilor UE nu s-a luat o decizie privind structura bugetului UE, iar Republica Moldova încă mai are cozi la implementarea unor proiecte din trecut. Deci, noi, începând cu ziua de astăzi, trebuie să ne gândim care vor fi necesitățile țării pe termen lung, începând cu 2022 și terminând cu 2030, când vom implementa proiecte din acest cadru nou financiar al UE. Noi, în cadrul Ministerului de Externe, deja am făcut un exercițiu de reflecție asupra acestui nou cadru financiar încă anul trecut. Astfel, în aprilie 2018, împreună cu colegii din Georgia și Ucraina, am adresat un demers comun instituțiilor europene, în care ne-am exprimat anumite așteptări față de acest cadru, pentru că acesta este un format complet nou. Spre deosebire de cadrele financiare anterioare, vedem că în premieră mai multe instrumente ce vizează țările din vecinătatea UE au fost unite într-un singur cadru. Pentru noi, țările din Parteneriatul Estic, a fost foarte important ca deja la primele etape să ne facem auzite vocile noastre și în acest demers am indicat că pentru noi este foarte important ca proiectele din trecut să fie reflectate și în viitorul instrument de finanțare, precum și să nu fie diminuate fondurile”.

La rândul său, Tatiana Ivanicichina, Secretar de stat, Ministerului Finanțelor, a menționat: „În aceste zile practic va fi finalizat planul de activitate al Guvernului, iar în cadrul acestuia vor fi stabilite prioritățile privind asistența financiară externă. Aș dori să menționez că UE este cel mai mare donator al R. Moldova și nu vine doar cu asistență financiară sub formă de bani, dar și cu asistență investită în oameni și procese. Din perspectiva Ministerului Finanțelor sunt două aspecte la care ne gândim cel mai mult. Primul este cel legat de planificarea bugetară și al doilea este din punct de vedere a rolului de coordonator al asistenței externe, care recent a revenit Ministerului. Dacă e să vorbim de primul punct, atunci cel mai important pentru Guvern este previzibilitatea surselor de finanțare a donatorilor noștri. Uneori aceasta este mai importantă decât volumul asistenței.”

„Aș vrea să mă refer la cum se formează bugetul UE. Astfel, acum este practic al doilea an în care are loc procesul de reflecție privind bugetul UE, care a fost lansat la începutul anului 2008, atunci când au venit mai multe propuneri din partea țărilor membre. Ele au fost succedate de dezbateri în Parlamentul European și a urmat cu o rezoluție a acestuia privind prioritățile noului buget și sumele ce urmează a fi alocate. După care, practic intrăm în etapa formală de negocieri, ce a fost lansată odată cu propunerea Comisiei Europene, care a fost vociferată la 2 mai 2018 de către Jean-Claude Juncker, care practic a prezentat principalele direcții prioritare ale noului buget UE 2021-2027. Pe scurt, propunerea vizează alocarea unei sume de 1,3 trilioane de euro pentru această perioadă, Aceasta însemnând alocații din partea statelor membre care variază între 1,1 și 1,2% din PIB. După cum am spus, acum urmează dezbaterile, care vor duce la aprobarea unui buget final, de care va depinde și asistența financiară care va fi acordată Republicii Moldova”, a spus Mihai Mogîldea, expert asociat IPRE.

Cu un punct de vedere asupra subiectelor discutate a venit și Veaceslav Negruță, expert Transparency International și fost ministru al Finanţelor, care a menționat: „Tot ce ține de cadrul financiar care se discută acum în UE pentru o perioadă lungă de timp nu este legat doar de cifre, nu de debit-credit sau venit-cheltuială. Cel mai important în toate aceste elemente sunt priorități și politici. Doi, elaborarea cadrului bugetar european pentru 2021-2027 este un exemplu cum ar trebui discutate prioritățile și în R. Moldova: care sunt acestea, de unde găsim finanțare și construirea a fel de fel de politici, ca să ne asigurăm dezvoltarea în perspectiva de lungă durată. Când vorbim de priorități cred că ar trebui să existe o participare activă în definitivarea și identificarea acestora, ca ulterior să fie căutată sursa financiară, fie pe interior, fie pe exterior. Deci, elaborarea unui buget trebuie să fie un proces în care participă întreaga societate. Or, noi cunoaștem că recent a fost adoptat bugetul pentru 2020, care din păcate nici deputații nu au reușit să îl citească”.

Pentru mai multe detalii puteți urmări înregistrarea video a evenimentului aici.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „EU DEBATES CAFÉ: Avansarea cunoașterii și expertizei privind instituțiile și politicile UE în Republica Moldova”, implementat de IPRE în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova și cu sprijinul  financiar al Ministerului Federal pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare.

 


Lasă mesajul tău