Dialoguri europene IPRE: Care sunt acțiunile prioritare pentru a consolida procesul de prevenire și combatere a spălării banilor

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Biroul Asociat de Avocați „Paladii, Catan și Asociații”, a organizat, marți, 12 noiembrie 2019, Masa Rotundă dedicată Analizei cadrului de politici privind prevenirea și combaterea spălării banilor în Republica Moldova.

Scopul mesei rotunde a fost de a analiza cadrul de politici și măsurile de implementare a legii privind  prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Totodată, în cadrul evenimentului a fost prezentată noua platforma on-line www.CAPA-CHECK.md elaborată de Biroul Asociat de Avocați „Paladii, Catan și Asociații”, care oferă posibilitatea entităților de raportare să dea dovada îndeplinirii obligațiilor legale cu privire la autoevaluarea riscurilor legate cu spălarea banilor și finanțării terorismului.

De asemenea, în cadrul evenimentului a fost pus în discuție analiza „Noile reglementări cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor – rezultate după aproape doi ani de implementare și perspective”, elaborată de Iulian Rusu, Director adjunct IPRE, disponibilă aici.

Potrivit autorului, principalele realizări în implementarea cadrului legal adoptat la finele anului 2017, inclusiv ajustările și îmbunătățirile de ordin instituțional și de procedură sunt: crearea unei instituții competente consolidate – Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (în continuare SPCSB); reducerea numărului de tranzacții raportate (astfel, pentru anul 2018 numărul de tranzacții raportate către SPCSB s-a redus de 10 ori); Efectuarea investigațiilor financiare (Pe parcursul anului 2018 SPCSB a efectuat 130 investigații financiare și 85 monitorizări, care au dus la depistarea de scheme de spălare de bani, evaziune fiscală, cu implicarea mai multor jurisdicții, inclusiv a jurisdicțiilor off-shore).

Totodată, principalele provocări în implementarea legislației privind prevenirea și combaterea spălării banilor sunt: Cadrul de politici insuficient pentru a exclude cazuri de tranzacționare cu autoritățile publice; Caracterul permisiv al cadrului legislativ național în tranzacționarea cu întreprinderi ce provin din jurisdicții ce nu respectă standarde internaționale de transparență; Interoperabilitatea sistemelor informaționale naționale încă nu a fost asigurată pe deplin; Prevederi legislative de procedură insuficiente pentru a putea constata și sancționa acțiunile de spălare de bani.

În cadrul evenimentului au fost prezentat un set de acțiuni imediate, care sunt recomandate pentru a consolida procesul de prevenire și combatere a spălării banilor:

  1. Extinderea listei de entități raportoare

Autoritățile administrative, instituțiile publice, întreprinderile de stat și municipale trebuie incluse în lista de entități raportoare. Tranzacțiile cu trezoreria de stat trebuie în continuare excluse din lista de tranzacții raportate. Cu toate acestea, tranzacțiile care implică domeniul public al statului, inclusiv achiziții publice, parteneriat public-privat, privatizare și concesiuni urmează a fi incluse în domeniul de raportare, cu ajustarea adecvată a personalului necesar în cadrul SPCSB și alte entități cu funcții de supraveghere.

  1. Stabilirea unor restricții adiționale pentru entitățile care provin sau sunt controlate din jurisdicții off-shore

Eforturile inițiate de Parlament prin aprobarea în primă lectură a proiectului de lege înregistrat sub numărul 181/2019 urmează a fi continuate. Printre cerințele restrictive suplimentare ar urma să se regăsească:

a) restricționarea tranzacțiilor în domeniile publice (privatizare, parteneriat public-privat, concesiuni și achiziții publice) cu entități care provin sau sunt controlate de entități din jurisdicții off-shore;

b) implementarea mecanismului de verificare a beneficiarilor efectivi pentru întreprinderile din aceste domenii, în condiții similare aplicate în sectorul financiar bancar și nebancar;

c) uniformizarea listei de jurisdicții ce nu implementează standarde internaționale de transparență;

d) includerea întreprinderilor de stat și municipale în lista entităților raportoare;

e) implicarea Curții de Conturi în procesul de raportare a activităților care implică tranzacții suspecte, cu risc de spălare de bani sau evaziune fiscală;

f) colectarea de date suplimentare cu privire la structura de control al întreprinderilor care participă în activități de interes public (achiziții publice, parteneriat public-privat, concesiuni, privatizare).

3. Aprobarea cadrului normativ privind sistemul informațional automatizat (SIA) al SPCSB și asigurarea funcționării și interoperabilității acestuia

SIA al SPCSB este un instrument esențial care ar putea ridica eficiența lucrului SPCSB. Caracterul interoperabil, inclusiv verificarea datelor în regim automatizat. Astfel, devin esențiale aprobarea Regulamentului SIA dar și asigurarea interoperabilității tehnice, prin preluarea de date de la alte SIA gestionate de alte entități (ASP, BNM, CNPF, Serviciul Fiscal, Serviciul Vamal, Poliția de Frontieră, bazele de date ale băncilor comerciale cu o serie de limitări – solicitare prealabilă și recepționarea datelor prin autorizare limitată).

  1. Aprobarea reglementărilor de procedură, constatare și sancționare a acțiunilor de spălare de bani

Proiectul de Lege aflat la momentul actual la etapa de pregătire pentru aprobare prin Hotărâre de Guvern necesită a fi promovat în termen util pentru a asigura instrumentele de procedură, constatare și sancționare necesare SPCSB, dar și BNM și CNPF. O evaluare amplă a impactului de reglementare este necesară pentru a asigura conformitate cu cerințele Legii nr. 100/2017 privind actele normative.

În cadrul discuțiilor, Veronica Mihailov-Moraru, Secretar de Stat al Ministerului Justiției și Andrian Munteanu, Director adjunct al Serviciului pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, care au prezentat principalele acțiuni orientate spre implementarea legii privind prevenirea și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului.

La eveniment au mai participat reprezentanți au autorităților publice, experți independenți din societatea civilă și reprezentanților mass-media, precum și reprezentanți ai misiunilor diplomatice și organizațiilor internaționale din Republica Moldova.

Pentru mai multe detalii consultați documentul aici sau priviți în reluare transmisiunea video de la eveniment aici.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului IPRE „Dialoguri Europene”, realizat cu susținerea Fundației Konrad Adenauer.

 


Lasă mesajul tău