Uniunea Europeană, principalul partener economic al R.Moldova /// RFI

După cinci ani de realizare a prevederilor Acordului de Asociere, astăzi cooperarea sectorială dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova este mai consolidată. Beneficiile, de asemenea, au fost multiplicate de regimul fără vize cu UE, lansat la 28 aprilie 2014. Totuși, funcționarea instituțiilor democratice, fortificarea statului de drept și al independenței justiției nu au cunoscut transformări clare, ceea ce a afectat sever calitatea dialogul UE-Moldova, implicit valorificarea deplină a suportului din partea Uniunii Europene. Sunt principalele constatări ale unui raport, prezentat la Chișinău.

Experții Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și ai Centrului Analitic Independent Expert-Grup au realizat un raport alternativ ”5 ani de implementare a Acordului de Asociere UE-Moldova (2014-2019) – Progrese, Constrângeri și Priorități”. Potrivit autorilor raportului, datorită Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, Republica Moldova s-a apropiat semnificativ din punct de vedere economic de Uniunea Europeană. UE a devenit principalul partener economic al țării. Astăzi, aproximativ 70% din exporturile moldovenești sunt orientate spre piața Uniunii Europene, iar importurile reprezintă aproape 50%. Impactul net al exporturilor în UE este estimat la peste 367 de milioane euro, contribuind la crearea a peste 15.000 de locuri de muncă și ajutând la creșterea cu 5% a veniturilor la buget și cu 320 de milioane de euro a investițiilor în sectorul privat.

Șeful Delegației UE în Republica Moldova, ambasadorul Peter Mihalko susține că ”cu toții ne dorim să fim mai strategici pentru următorii cinci ani, mai ales când la nivelul UE se discută programarea unui nou instrument financiar pentru dezvoltare și cooperare internațională pentru perioada 2021-2027. Mai mult ca atât, noi vom începe să actualizăm documentul de programare comună pentru R. Moldova la nivelul UE și să lucrăm la anul viitor la noua agendă comună”.

”Aceasta înseamnă un cadru previzibil de planificare strategică pentru Republica Moldova, precum și o anumită stabilitate guvernamentală, juridică și administrativă. Mă refer la Strategia de Dezvoltare Moldova 2030, la cadrul multianual de planificare bugetară 2019-2021, dar și la constrângerile politice actuale care nu permit formularea unui program guvernamental detaliat pentru ciclul european de patru ani. Încurajăm deci coaliția parlamentară și Guvernul să pună în primul plan asigurarea acestei stabilități, care să ne permită să fixăm sinergic și strategic noi priorități în relația UE cu Moldova. Desigur, accentul principal al guvernării trebuie să rămână să răspundă nevoilor și așteptărilor cetățenilor Republicii Moldova”, declară ambasadorul UE la Chișinău.

Potențialul oferit de Acordul de Asociere și de Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător încă urmează să fie valorificat. Cheia progresului în acest sens rămâne existența unei voințe politice clare și consecvente în realizarea tuturor prevederilor Acordului de Asociere. Aceasta înseamnă că rezultatele transformărilor trebuie să contribuie la dezvoltarea durabilă a țării, să aducă mai multe beneficii vizibile cetățenilor și să ajute la integrarea continuă a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.

Experții constată de asemenea că, corupţia este în continuare percepută drept principala problemă a societăţii, iar indicele de percepţie a corupţiei s-a înrăutăţit de la momentul intrării în vigoare provizorii a Acordului de Asociere (de la un scor de 35 la unul de 33, conform Transparency International). Acţiuni de politici publice au fost totuși întreprinse în acest sens, activitatea Procuraturii Anticorupţie și a CNA oferind o serie de cauze instrumentate și deferite justiţiei. Rămâne esenţială revizuirea competenţelor organelor responsabile de combaterea corupţiei și consolidarea instrumentelor de prevenţie, precum sunt avertizorii de integritate.

Autorii studiului susțin că prevenirea și combaterea corupţiei la nivel înalt s-a caracterizat, în mare parte, prin practici de justiţie selectivă sau prin lipsă de finalitate, și aceasta în pofida consolidării cadrului normativ și instituţional prin crearea Procuraturii Anticorupţie și prin reformarea sistemului de integritate.

Totodată, experții susțin că în pofida măsurilor adoptate la nivel naţional pentru prevenirea și combaterea torturii, Republica Moldova continuă să fie frecvent condamnată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru cazuri de tortură și rele tratamente.

La 1 septembrie 2014 a fost iniţiată punerea provizorie în aplicare a Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană , semnat la 27 iunie 2014 și ratificat de Parlamentul Republicii Moldova, la 2 iulie 2014. Câteva luni mai târziu, la 13 noiembrie 2014, noul Acord cu Republica Moldova a fost ratificat și de Parlamentul European. Începând cu 1 ianuarie 2016, prevederile Acordului de Asociere au început să fie puse în aplicare pe întregulteritoriu al ţării, inclusiv în regiunea transnistreană. Iar la 1 iunie 2016, Acordul de Asociere a intrat pe deplin în vigoare, odată cu finalizarea procedurilor de aprobare a acestuia de către parlamentele naţionale ale statelor-membre ale Uniunii Europene.


Lasă mesajul tău