Notă analitică IPRE: Verificarea integrității, profesionalismului și eticii în justiție – mit sau necesitate?

Opinia publică față de sectorul justiției, ultimele evenimente din cadrul corpului de judecători, multiplele investigații jurnalistice ce țin de stilul de viață și averile nefondate ale actorilor din sectorul justiției, precum și nereușitele politicilor publice adoptate și implementate în Moldova în ultimii 8 ani dictează asupra unei necesități stringente de a utiliza un mecanism extraordinar de evaluare a judecătorilor și procurilor.

Efectele negative ale corupției și ineficienței din sector sunt de-a dreptul distrugătoare pentru societate, întrucât amplifică emigrarea, descurajează investițiile, inclusiv străine, întrucât nu poate fi garantat dreptul de proprietate, și diminuează semnificativ impactul pozitiv al Acordului de Asociere și al ZLSAC cu Uniunea Europeană. Acțiunile inițiate de Guvern și susținute politic de Parlament și Președinție trebuie continuate, cu corelarea lor în baza recomandărilor Comisiei de la Veneția. 

Acestea sunt concluziile identificate în cadrul notei analitice, elaborate de Iulian Rusu, Director adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), care analizează mecanismele de verificare a integrității, profesionalismului și eticii în justiție.

Potrivit autorului notei analitice, în sistemul instanțelor judecătorești și ale organelor procuraturii sunt disponibile 504 și respectiv 720 procurori. În realitate însă, numărul de unități de judecători și procurori realmente completate este mai mic. Astfel, la momentul actual, în jur de 1100 de poziții de judecător și procuror sunt completate.

Totodată, sarcina privind controlul averilor și intereselor judecătorilor și procurorilor îi revine ANI, care nu a emis nici o decizie de sancționare, care să ducă la eliberarea din funcție a vreunui judecător sau procuror. Au fost doar aplicate sancțiuni administrative în baza articolului 330 față de 7 judecători și 6 procurori (încălcarea regulilor de declarare a averilor și intereselor personale) și în baza articolului 313 față de un procuror (nedeclararea conflictului de interese sau nesoluționarea acestuia).

În același timp, judecătorii și procurorii declară averi, inclusiv drepturi de utilizare, care nu se încadrează în cadrul de venituri pe care aceștia le obțin în virtutea funcției. Printre cazurile frecvente de declarare se numără venituri din evenimente de familie, în unele cazuri ajungând și până la 100 mii Euro, automobile și imobile procurate la prețuri mult mai mici decât prețurile de piață, utilizarea cu drept de folosință gratuită a unor imobile luxoase, oferite generos de membri de familie.

„Starea de lucruri nesatisfăcătoare din sistemul justiției, inclusiv acțiuni insuficiente de control al actorilor justiției din partea CSM, CSP și ANI, lipsa de finalitate în investigarea proprietăților nejustificate sau a deciziilor emise cu grave încălcări ale motivării lor, care ulterior sunt considerate de CtEDO drept o încălcare a Convenției, conduc la necesitatea unei evaluări extraordinare a actorilor din sectorul justiției, în special a judecătorilor, procurorilor, membrilor CSM, CSP și a altor actori implicați în procesul de asigurare a integrității, profesionalismului și eticii judecătorilor și procurorilor ”,consideră Iulian Rusu.

Astfel, pentru a putea avansa în procesul de evaluare a judecătorilor și procurorilor următoarele acțiuni sunt necesare:

  1. Ajustarea proiectului de lege elaborat de Ministerul Justiției în corespundere cu bunele practici din regiune și recomandările Comisiei de la Veneția, inclusiv:
    1. Modul de formare a Comisiei de Evaluare, Colegiului de Apel și Misiunii de Monitorizare;
    2. Asigurarea apelului pe deciziile emise de Comisia de Evaluare;
    3. Evaluarea prioritară a membrilor CSM, CSP, CSJ, PG, PA, PCCOCS, Curților de Apel, Procuraturilor teritoriale din Chișinău, Bălți, Cahul și Comrat.
  2. Implicarea judecătorilor și procurorilor în procesul de definitivare și ajustare a proiectului de lege.
  3. Consultarea publică largă a proiectului de lege.
  4. Solicitarea repetată a opiniei Comisiei de la Veneția pe proiectul definitivat.
  5. Aprobarea în termen util a proiectului de lege cu indicarea termenilor de punere în aplicare și stabilirea unei majorități calificate necesare pentru a fi modificată (3/5 din numărul de deputați aleși).
  6. Identificarea și negocierea, inclusiv cu partenerii de dezvoltare, a resurselor financiare necesare pentru buna desfășurare a procesului de evaluare, inclusiv cu bugetarea resurselor pentru secretariatul Comisiei de Evaluare, Colegiului de Apel, Misiunii de Monitorizare, sediilor, echipamentului și altor necesități ale celor trei oficii.
  7. Aprobarea componenței Comisiei de Evaluare, Colegiului de Apel și Misiunii de Monitorizare printr-un act de consens politic larg.
  8. Elaborarea și definitivarea metodologiilor de evaluare a integrității, profesionalismului și eticii persoanelor supuse evaluării.
  9. Stabilirea clară a funcțiilor temporare ale Comisiei de Evaluare, Colegiului de Apel și Misiunii de Monitorizare, pentru a nu fi suprapuse funcțiile cu alte autorități cu competențe similare (colegiile din cadrul CSM și CSP, ANI) și sistemul instanțelor judecătorești.
  10. Stabilirea mecanismelor de colectare și procesare de date parvenite. Instituțiile necesare de a fi conectate la procesul de prezentare a datelor ar urma să fie: ANI, SIS, Serviciul Fiscal, CNA, ARBI, SPCSB, AAP, APP, ASP, Serviciul Vamal, Poliția de Frontieră, IGP, alte organe din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, AAIJ etc.
  11. Negocierea cu partenerii de dezvoltare a accesului de date cu privire la avere, interese, cazier juridic al persoanelor evaluate.
  12. Clarificarea rolului Comisiei de Evaluare și a Colegiului de Apel în partea ce ține de sarcina probației, pentru a evita riscurile de necorespundere cu prevederile Constituției cu privire la prezumția legalității proprietății (articolul 46 alin. (3) din Constituție).
  13. Lansarea concursurilor publice de suplinire a funcțiilor vacante în cadrul autorităților unde a avut loc verificarea, în primul rând CSM, CSP, CSJ, PG, PA, PCCOCS, Curțile de Apel.
  14. Transferul experienței de evaluare a averii și intereselor personale către ANI, inclusiv prin consolidarea instituțională (procesarea datelor, verificarea lor cu alte autorități, accesul la date la nivel internațional), îmbunătățirea cadrului legislativ și normativ subordonat.
  15. Transmiterea către PA, după verificarea integrității procurorilor din cadrul PA, a dosarelor în baza cărora nu au promovat verificarea integrității persoanele verificate, pentru a fi inițiate dosare penale și a fi aplicate măsuri de asigurare, inclusiv prin intermediul ARBI.

Menționăm că analiza a fost elaborată  în cadrul proiectului IPRE „Analize Tematice a politicilor publice”, realizat cu susținerea Fundației Konrad Adenauer (KAS) în Republica Moldova. Opiniile reflectate în prezenta publicație aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia KAS.

Fullscreen Mode

Lasă mesajul tău