Cinci ani de Acord de Asociere cu UE: reușite și poticneli /// Radio Europa Liberă

În prezent aproximativ 70 la sută din exporturi sunt orientate pe piaţa comunitară, iar importurile reprezintă aproape 50 la sută.

După cinci ani de la intrarea în vigoare a Acordului de Asociere, cooperarea sectorială dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova este mai consolidată, în special, în domeniul cercetării, al inovării și cel al educaţiei. Cooperarea în domeniul politicii externe și securităţii a fost aprofundată. Totuși, funcţionarea instituţiilor democratice, fortificarea statului de drept și a independenţei justiţiei nu au cunoscut transformări clare, ceea ce a afectat sever calitatea dialogului UE-Moldova, implicit valorificarea deplină a suportului european. Sunt doar câteva concluzii ale unui studiu realizat de experţi de la Institutul pentru Politici şi Reforme Europene şi Expert Grup, care au analizat progresele, constrângerile şi priorităţile în punerea în aplicare a Acordului de Asociere.

Cel mai concret rezultat al Acordului de Asociere, implicit a celui de liber schimb, e că UE a devenit principalul partener economic al R. Moldova. În prezent aproximativ 70 la sută din exporturi sunt orientate pe piaţa comunitară, iar importurile reprezintă aproape 50 la sută. Impactul net al exporturilor în UE este estimat la peste 367 de milioane de euro, contribuind la crearea a peste 15 mii de locuri de muncă. Cu toate acestea, potenţialul oferit de Acordul de Asociere încă urmează a fi valorificat, spune directorul executiv al Expert-Grup, Adrian Lupuşor.

„Acordul de Asociere a prevăzut eliminarea taxelor vamale pentru peste 90 la sută din produsele autohtone. De la semnarea acordului, exporturile au crescut cu peste o treime. Putem observa şi anumite constrângeri. Jumătate din exporturile de produse agroalimentare se orientează doar pe trei pieţe. Altă jumătate se orientează pe o singură piaţă din UE. Profilul geografic al exporturilor nu s-a schimbat, ceea ce este un risc pentru sustenabilitatea exporturilor.

O altă problemă ţine de valoarea adăugată a acelor exporturi. Moldova exportă materie primă cu nivel scăzut de procesare. Valoarea adăugată a acestor exporturi este destul de limitată. Este un model nesustenabil de export. În anii următori trebuie să identificăm alte modele de creştere a exporturilor.”

În aceşti cinci ani de asociere, dialogul politic între R. Moldova şi UE nu a fost unul uniform. La început, relaţiile s-au caracterizat printr-un nivel înalt de încredere, R. Moldova devenind „istoria de succes” a Parteneriatului Estic. A urmat frauda bancară care a developat probleme sistemice interne și a generat mai multe crize în lanţ, iar relaţiile cu UE au intrat într-o fază de incertitudine.

 Pe parcursul anului 2016, pentru o perioadă scurtă, dialogul politic părea să se normalizeze, însă, începând cu anul 2017, din cauza involuţiilor interne și a lipsei de voinţă pentru a promova reforme sistemice orientate spre consolidarea instituţiilor democratice și a statului de drept, dialogul a ajuns în impas. Iar în anul 2018 acesta, în general, a fost îngheţat, din cauza derapajelor democratice, aminteşte directorul executiv al Institutului pentru Politici şi Reforme Europene, Iulian Groza.

„A fost emblematic anul 2018, când UE a mers şi mai departe în aplicarea condiţionalităţii stricte. Practic pentru prima dată în relaţia UE cu ţările Parteneriatului Estic s-a aplicat şi mecanismul de recalibrare a asistenţei financiare de către UE pentru R. Moldova de la programele pe care urma Guvernul să le implementeze, recalibrarea lor către alţi actori la nivel local, fie că este vorba de societatea civilă, mass-media, IMM, autorităţile locale.”

În toată această perioadă, din cauza constrângerilor interne, R. Moldova nu a reuşit să valorifice pe deplin suportul de peste 700 de milioane de euro destinat reformelor, inclusiv în sectorul judiciar.

Odată cu schimbarea guvernării de la Chişinău şi învestirea unui Guvern pro-reforme, în iunie 2019, relaţiile UE-Moldova au fost reanimate. Reformele menite să îmbunătățească mediul de afaceri, să sporească exporturile, dar şi cele în justiţie trebuie să continue, a declarat ambasadorul UE la Chişinău, Peter Michalko.

„Este un moment în care simţim o voinţă foarte puternică de a implementa Acordul de Asociere, pentru că el este bun pentru oamenii din R. Moldova. Asta a fost confirmat şi la sfârşitul lui septembrie, la întâlnirea Consiliului de Asociere în Bruxelles. Asta simţim şi noi această voinţă, că rezultatele pot să fie obţinute şi în cooperarea noastră în perioada următoare”.

Comisia Europeană a aprobat pe 18 octombrie plata sumei de peste 14 milioane de euro, sub formă de sprijin bugetar, pentru a contribui la realizarea reformelor lansate de noul Guvern al R. Moldova. Această asistență va sprijini reforma poliției, combaterea corupției și a spălării banilor, modernizarea sectorului energetic și eficientizarea și transparentizarea finanțelor publice. Comisia a reluat în iulie sprijinul financiar pentru R. Moldova, după o întrerupere de doi ani datorată deteriorării situației statului de drept. În iulie a fost debursat sprijin bugetar de 14,5 milioane de euro. Ulterior s-a anunţat şi debursarea primei tranșe a asistenței macrofinanciare de 30 de milioane de euro.


Lasă mesajul tău