#youth4NATO. Ce se studiază în școlile din Moldova despre NATO, care este poziția profesorilor față de acest subiect și cum îl percep elevii /// Diez.md

Activitatea Alianței Nord-Atlantice este un subiect sensibil pentru societatea noastră. Ținând cont de propagandă și multitudinea informațiilor care ajung, prin intermediul presei, la oameni, în țara noastră acest subiect este tratat diferit. În cadrul proiectului „Tineri pentru NATO – 70 de ani de pace și securitate în Europa”, am hotărât să aflăm ce se învață în școli despre acest subiect și ce reușesc să afle elevii în cadrul lecțiilor.

Pentru a înțelege câte ore sunt dedicate acest subiect și ce informație se predă elevilor, am vorbit cu directorii a două licee din Capitală.

#Ce spun profesorii

Daniela Vacarciuc este directoarea liceului „Vasile Alecsandri” din Chișinău, totodată ea este și profesoară de istorie. Ne spune că pentru subiectul NATO, în cadrul anilor de liceu, sunt acordate de la trei până la cinci ore. Directoarea consideră că acest subiect nu este abordat suficient. Conform noii curricule pentru clasa a XII-a, pentru profilul umanist, subiectele abordate la aproximativ 40 de ore de istorie urmează să fie propuse de profesori. Aici, Daniela Vacarciuc, subliniază că trebuie să fie monitorizat modul în care profesorii prezintă activitatea blocului NATO, deoarece există posibilitatea ca blocul NATO să fie prezentat ca un element agresiv sau periculos, în funcție de poziționarea profesorului față de profilul acestui bloc politico-militar.

5„În clasa a XII-a majoritatea subiectelor studiate sunt sensibile, pentru că ele țin de conceptul ideologic, de formatul secolului XX, care este un secol al extremelor. Atunci când se trece războiul rece, doar amintim despre NATO. A doua fază când amintim, din nou, despre NATO sunt relațiile actuale, pentru că după căderea URSS noi vorbim despre focarele de război care există în toată lumea, cum ar fi războiul din Irak sau războiul din Afganistan, unde este implicat acest bloc. O ating tangențial atunci când vorbesc de mandatul de președinte al lui Charles de Gaulle din anii ’60”.

Profesoara ne spune că tema privind crearea blocului NATO și evoluția acestuia nu există ca și temă separată. Prin urmare, despre aceasta se discută atunci când este studiat procesul de construire a lumii bipolare. Totodată, despre NATO se desfășoară discuții atunci când au loc evenimente importante, cum ar fi aniversarea de 70 de ani. Aceste dezbateri în cadrul orelor de istorie le permit elevilor să înțeleagă că activitatea NATO este un subiect de actualitate.

„O marea parte din elevi acceptă NATO ca o organizație, ca un acoperiș de securitate. Ei înțeleg că în anumite zone ale planetei existe pericole, a unor dictatori, a unor state expansioniste, militariste, care pot amenința liniștea și pacea”, conchide Daniela Vacarciuc.

La liceul „Aristotel” din capitală se studiază după o curriculă diferită decât în majoritatea liceelor din țară. Astfel, în cadrul lecțiilor de istorie, nu se pune accent doar pe doctrine și ideologii, ci și pe aspectul valoric, atitudine și formarea capacităților. În acest context, directorul liceului, Pavel Cerbușcă, profesor de istorie, ne spune că, în cadrul orelor, se pune accent pe discuții și subiecte controversate, care apar la inițiativa copiilor.

3„Este o tematică actuală și sigur că ea este luată în vedere în cadrul a două curricule: la ora de educație pentru societate și la ora de istorie. În clasa a X-a, elevii discută despre NATO, atunci când vorbim despre luarea deciziilor. Se fac dezbateri pe acest subiect, noi, profesorii, nu ne implicăm în expunerea punctului de vedere, noi doar orientăm copiii ca să ia decizii. Ei participă foarte activ și la partea de contraargumentare, ca și opoziție, dar asta o fac pentru dezbatere. Atunci când avem discuții constructive, ei în mare parte susțin parteneriatele cu NATO, doar vreo câțiva sunt împotrivă, cei care nu înțeleg problema sau sunt influențați de familie”, ne explică Pavel Cerbușcă.

Subiectul NATO este studiat și în clasele a XI-a și a XII-a, atunci când se discută politicile publice.

„Noi le propunem mai multe subiecte, dar nu insistăm asupra acestora. Discutăm în clasa a XII-a mai mult despre NATO, pentru că atunci când e vorba de istoria contemporană, avem discuții despre tema dată. De fapt, discuțiile pe această temă apar încă din clasa a VIII-a – IX-a, deoarece curricula este construită în așa mod încât elevii trebuie să facă legătură cu viața actuală”, adaugă directorul.
Pavel Cerbușcă consideră că este foarte importantă discuția și informarea în cazul acestui subiect, deoarece în societate este denaturată informația despre NATO, în special de presa rusă, acest bloc fiind prezentat drept o sperietoare.

„Noi, cu elevii, în școală punem accent pe aspectul valoric al problemei. Noi concepem NATO nu ca pe o pregătire militară, ci ca pe o structură valorică care are drept scop principal – pacea”, conchide directorul liceului.

#Ce este scris în cărți și ce înțeleg elevii

Pentru a înțelege mai bine cum este asimilată informația despre acest bloc, obținută în cadrul orelor din școală, am discutat cu câțiva elevi din țară.

1Adriana Răbovilă, Liceul Teoretic „Ion Creangă” , orașul Florești, clasa a XI-a: „Recunosc și afirm cu exactitate faptul că fiind elevă în liceu nu cunosc informații ample despre NATO, deoarece nu se abordează acest subiect deseori. Îmi amintesc că am discutat împreună cu profesoara de istorie despre NATO încă prin clasa a-IX-a, după ce am trecut tema „Cel de-al Doilea Război Mondial”. Atunci am aflat că după acest război s-a format acest bloc politico-militar cu scopul de a menține pacea în lume și care avea caracter defensiv. După părerea mea, profesorii au o percepție pozitivă vizavi de NATO, pentru că această organizație promovează relații de prietenie în zona Nord-Atlantică. Mai mult decât atât, colegii mei la fel sunt impresionați de sarcinile fundamentale ale NATO. Aceștia, precum și eu, ne-am dori să acumulăm mult mai multe cunoștințe la acest subiect, întrucât este o temă destul de interesantă pentru noi. Totodată, contribuie la dezvoltarea personalității noastre.”

4Eugeniu Sinchevici, absolvent al Liceului Teoretic „Mihail Berezovschi”: „Subiectul NATO se abordează extrem de puțin, doar este menținută denumirea în studiul istoriei contemporane. În afară de asta  NATO este abordată la Geografie și la Educație Civică, de asemenea fără a analiza detaliat. Opinia profesorului depinde foarte mult de poziția lui ideologică. Dacă profesorul este pro-rus, el va poziționa organizația fiind una foarte negativă, creată cu intenția de a intimida Rusia. Dacă profesorul este Pro-European spre centru, el va explica ce este NATO, fără să între în detaliu și menționând că Moldova este un stat neutru în primul rând. Dacă profesorul este un unionist sau unul pro-european puternic (doar 15% din profesorii de istorie) el va enumera toate aspectele pozitive a organizației și va poziționa integrarea Moldovei în NATO ca un lucru important pentru securitatea țări. Majoritatea au cunoștințe elementare despre NATO și nu au o opinie bine formată asupra subiectului. Pe de o altă parte cei mai bine informații au o părere pozitivă. Sunt convins că sunt necesare mai multe ore de studiu dedicate acestui subiect.”

2Valeria Bobeică, liceul „Alexei Mateevici”, orașul Șoldănești, clasa a XII-a: „La istorie, se discuta despre NATO, însă consider că este prea puțin abordat acest subiect. De regulă, se menționează în capitolul „Organizații internaționale și rolul lor în lume”. Învățăm despre ce reprezintă ca și organizație, rolul ei și date cronologice relevante. În manualul de istorie e prea puțină informație, fiind tratat acest subiect superficial. De aceea, consider ca depinde foarte mult de motivația și interesul profesorului de a provoca elevii la discuție și la căutarea informațiilor suplimentare. Spre exemplu, noi avem norocul de a discuta atât despre NATO cât și despre alte organizații internaționale, nu doar conform orelor din curriculum, dar în funcție de știrile care mai apar. Cu toate acestea, dacă ne-am baza doar pe informația oferită de manual, mă tem că am cunoaște prea puține. Aici părerile sunt împărțite, desigur. Majoritatea considera NATO o organizație importantă și recunosc rolul ei în soluționarea pașnică a conflictelor. Consider insuficientă informația din manuale, însă chiar și cea care este, ar trebui actualizată, prezentata într-un mod mai atractiv, prin infografice, tabele, de exemplu.”

gh„NATO a avut în perioada postbelică un rol esențial în asigurarea unui mediu de securitate stabil la nivel global. Alianța și-a asumat misiunea de catalizator al principiilor democratice și a cooperării structurate dintre țările membre și cele partenere, inclusiv Republica Moldova. Ținând cont de relevanța Alianței Nord-Atlantice ca partener strategic al Republicii Moldova în ultimii 25 de ani, este necesară introducerea în curriculumul școlar a mai multor ore de studiu dedicate securității internaționale după 1945. Acest exercițiu ar permite dezvoltarea capacităților de analiză ale elevilor, dar și o înțelegere mai amplă ale evenimentelor recente de pe mapamond. De asemenea, orele adiționale ar permite reducerea impactului propagandei și dezinformării promovate de către unele surse media din Republica Moldova”, concluzionează Mihai Mogîldea, Expert Asociat, Institutul pentru Politici și Reforme Europene.

Materialul a fost realizat în cadrul proiectului „Tineri pentru NATO – 70 de ani de Pace și Securitate în Europa”. Scopul proiectului este informarea tinerilor cu privire la misiunea și activitățile #NATO, cât și principalele realizări și provocări pe dimensiunea cooperării dintre Republica Moldova și NATO.

Proiectul „Tineri pentru NATO – 70 Ani de Pace și Securitate în Europa” se desfășoară în perioada 1 martie – 30 iunie 2019 și este implementat de către Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Centrul de Informare și Documentare privind NATO din Moldova și portalul Diez.md.


Lasă mesajul tău