Dialoguri Europene la Chișinău: Republica Moldova trebuie să își formuleze noi obiective ambițioase în cadrul Parteneriatului Estic

Cadrul de cooperare cu Uniunea Europeană, dar și prioritățile agendei interne de reformare necesită o refocusare importantă pentru a asigura o perspectivă reală a procesului de europenizare în Republica Moldova. Aniversarea celor 10 ani a Parteneriatului Estic oferă o ocazie bună pentru revizuirea principalelor rezultate și provocări, dar și pentru formularea unor noi obiective care să contribuie la o mai bună integrare europeană și la implementarea în viață a standardelor și valorilor UE în Republica Moldova.

Aceasta a fost una din concluziile principale, care au fost discutate ieri, 26 martie 2019, în cadrul unei mese rotunde dedicate celei de-a 10-a aniversare de la lansarea Parteneriatului Estic. Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului Dialoguri Europene, implementat de IPRE în cooperare cu Platforma Națională a Forumului Societății Civile a Parteneriatului Estic și în parteneriat cu Fundația Konrad Adenauer în Republica Moldova.

În cadrul deschiderii mesei rotunde, Ambasadorul Peter Michalko, Șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, a declarat: „Am fost în Moldova când Parteneriatul Estic a fost lansat. Atunci s-au pus bazele acestui parteneriat între UE și alte șase țări din Europa de Est, care inclus în special liberalizarea călătoriilor pentru cetățeni, Acordul de Asociere, dar și crearea spațiului de liber schimb cu UE. Astăzi, deja de cinci ani cetățenii Moldovei se bucură de aceste posibilități, dar rămân și multe provocări care trebuie abordate. Avem ambiții comune să continuăm acest parteneriat. La Summit-ul Parteneriatului Estic din anul 2017 au fost formulate cele 20 de obiective către anul 2020, care să contribuie la o economie mai puternică, guvernare mai puternică, interconectare mai puternică și o societate mai puternică în sensul viitorului mai bun pentru cetățeni”.

Discuțiile privind viitorul Parteneriatului Estic au fost inițiate cu prezentarea rezultatelor Indexului Parteneriatului Estic 2017, lansat recent la Bruxelles. Elena Prohnițchi, Coordonator de programe în cadrul Asociației pentru Democrație Participativă (ADEPT), Rosian Vasiloi, expert în domeniul securității al IDIS-Viitorul și Oleg Tofilat, expert independent în domeniul transporturilor s-au referit la principalele constatări ale Indexului în domeniul apropierii și aproximării Republicii Moldova cu UE. Pentru prima data de la lansarea index-ului, Republica Moldova a fost devansată de Ucraina și pe anumite poziții de Georgia și Armenia. Mai multe detalii privind rezultatele Index-ului pot fi găsite aici.

În cadrul evenimentului, mai mulți reprezentanți ai societății civile și ai autorităților naționale au prezentat o retrospectivă a principalelor rezultate, dar și rateuri, ale Republicii Moldova în cadrul Parteneriatului Estic. Astfel, cele mai importante rezultate sunt: (1) Moldova a obținut un cadru de dialog și cooperare revizuit și consolidat cu UE prin intermediul Acordului de Asociere; (2) deja peste 1,5 milioane de cetățeni ai Republicii Moldova au călătorit în UE odată cu liberalizarea regimului de vize cu UE la 28 aprilie 2014. (3) Moldova a reușit apropierea economică de UE prin intermediul creării Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător. Exporturile din Republica Moldova spre în UE a crescut de la 53,26% în 2014 la 68,79% în anul 2018.

„Cu toate acestea, constatăm că Republica Moldova a avut și rateuri în această perioadă. Cu părere de rău, în timp ce pe de o parte Guvernul a negociat și a inițiat implementarea Acordului de Asociere și a depus eforturi pentru a obține liberalizarea regimului de vize, în culisele vieții politice au avut loc procese care nu aveau nimic în comun cu valorile europene asumate la Chișinău. Un al doilea rateu ține de consolidarea democrației și supremația legii, care deocamdată rămâne doar un deziderat. După̆ aproape 10 ani de la aprobarea Strategiei de reformare a sectorului justiției, starea de lucruri fie nu s-a schimbat, fie s-a înrăutățit, iar controlul politic asupra puterii judecătorești nu a fost cedat de politicieni în schimbul unei puteri judecătorești veritabil independente. Cea de a treia problemă ține de faptul că încă nu am reușit pe deplin să valorificăm potențialul comerțului liber cu UE. Deși cifrele arată că comerțul cu UE este în continuă creștere, modalitatea în care beneficiile comerțului cu UE au fost redistribuite între cetățenii Republicii Moldova nu este echitabil”,a comentat Iulian Rusu, expert IPRE.

La rândul său, Vladimir Cuc, Șeful secției de cooperare politică cu UE din cadrul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, a menționat: „În acești ani Parteneriatul Estic a cunoscut mai multe rezultate, dar a trecut și prin perioade mai complicate. Au fost momente și de tensiune maximă geo-politică în 2013 când în cadrul Summit-ului de la Vilnius, Ucraina nu a reușit atunci să parafeze Acordul cu UE din cauze tensiunilor interne. Dacă e să vorbim despre noi atunci putem concluziona că Parteneriatul Estic a devenit deja matur și au fost definite prioritățile majore de cooperare, iar cel mai important este că toate țările din Parteneriatul Estic au făcut pași consistenți în cooperarea cu UE”.

În cadrul evenimentului participanții au discutat și despre propunerile privind viitorul Parteneriatului Estic, care au vizat în inclusiv (1) stabilirea unor condiționalități UE mai bine ajustate și contrate pe sursa problemelor, nu pe gestionarea rezultatul eșecurilor; (2) extinderea cooperării consolidate pe domenii specifice în special în domeniul securității, prevenirii și combaterii fraudelor, consolidării interconexiunilor de transport și energetic, dezvoltării locale, educației și tineretului; (3) extinderea experienței instrumentelor de pre-aderare și de monitorizare post-aderare pentru țările Parteneriatului Estic.

„Eu aș dori să mă refer la rolul societății civile în cadrul Parteneriatului Estic. Astfel, în 10 ani s-au format instrumentele de comunicare între societatea civilă și UE, dar și între societatea civilă și Guvern. La cea de-a doua relație cred că trebuie cel mai mult să lucrăm, pentru că nu vrem să fim pe baricade și să stăm în opoziție, ci să lucrăm împreună și să promovăm acele reforme de care R. Moldova are nevoie. Astfel, eu cred că în concepția de viitor al PaE trebuie implicate mai mult organizațiile societății civile care au un contact direct cu cetățenii, care să implice mai mult cetățenii în proces”, a spus Alexandru Musteață, Director de Program, Fundația Soros Moldova.

Sumarul privind principalele realizări, provocări și perspective ale Republicii Moldova în cadrul Parteneriatului Estic care fost prezentat de experții IPRE cu ocazia mesei rotunde poate fi consultat aici.

Înregistrarea video a Mesei Rotunde – Dialoguri Europene poate fi urmărită aici.

Reamintim că evenimentul a fost organizat în cadrul formatului de discuții publice realizate în cadrul proiectului IPRE ”Dialoguri Europene”, realizat în cooperare cu Platforma Națională a Forumului Societății Civile a Parteneriatului Estic, în parteneriat și cu suportul Fundației Konrad Adenauer în Republica Moldova.


Lasă mesajul tău