20 de livrabile pentru anul 2020: progrese moderate în Republica Moldova /// Buletin APE

28 decembrie 2018

Progrese moderate în domeniul economic, datorită unei creșteri substanțiale a exporturilor spre UE, precum și în consolidarea instituțiilor democratice și a bunei guvernări, cea mai vulnerabilă rămânând reforma justiției. Mass-media afectate de concentrarea proprietăților, cartelurile de pe piața de publicitate, propaganda externă și dezinformarea internă, și un spațiu de cooperare tot mai mic între autorități și societatea civilă. Sunt doar câteva dintre concluziile Raportului de evaluare a prestației Republicii Moldova în Parteneriatul Estic (PaE) – 20 de Livrabile pentru 2020, un instrument adițional ce are scopul de a promova realizarea unor priorități-cheie ale țărilor-membre și atingerea unor rezultate tangibile către anul 2020. Pentru aceasta, Comisia Europeană a identificat cinci domenii prioritare: Subiecte intersectoriale; Dezvoltare economică și oportunități de piață; Instituții consolidate și bună guvernare; Conectivitate, eficiență energetică, mediu și schimbări climatice; Mobilitate și contacte interumane. Pe lângă starea de fapt descrisă, Raportul – elaborat de Iulian Groza și Iulian Rusu, experți ai Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) de la Chișinău – conține și un set de priorități pentru anul 2019. Vă propunem, în continuare, un rezumat al Raportului. Iar versiunea integrală poate fi găsită la http://ipre.md/2018/12/20/raport-de-monitorizare-participarea-republicii-moldova-i%cc%82n-cadrul-parteneriatului-estic-bilant%cc%a6ul-anului-2018-20-de-livrabile-pae-ca%cc%86tre-anul-2020/.

Livrabile intersectoriale. Acțiunile stabilite pentru domeniile intersectoriale au înregistrat, în general, performanța „în curs de implementare conform orarului”, în ceea ce ține de egalitatea între femei și bărbați și non-discriminare, precum și de pluralismul și independența mass-media. Schimbul structural cu societatea civilă a înregistrat, totuși, doar progrese moderate. Deși ar putea fi constatată o schimbare importantă în ceea ce ține de sprijinul oferit societății civile pentru ca această să devină mai rezilientă, comunicarea cu instituțiile publice a fost, câteodată, dificilă. Inițiativele de restricționare sau de control al activităților reprezentanților societății civile, inclusiv prin intermediul inițiativelor legislative de ultim moment, doar au înrăutățit relațiile între instituțiile publice și reprezentanții societății civile.

Priorități-cheie pentru următorii doi ani:

  • Adoptarea unei noi legi privind organizațiile necomerciale și implementarea efectivă în Republica Moldova a programelor UE privind susținerea OSC, preponderent a celor locale și de bază;
  • Implementarea măsurilor de sporire efectivă a participării femeilor în viața publică, prevenirea violenței în familie și sporirea activității Consiliului pentru Egalitate;
  • Redresarea efectivă a situației ce ține de concentrarea proprietăților în mass-media și de formarea cartelurilor pe piața de publicitate, precum și instituirea mecanismului de avertizare timpurie și de filtrare pentru a aborda problema dezinformării din surse atât interne, cât și externe.

Dezvoltarea economică și oportunitățile pieței. Acțiunile pentru sprijinirea IMM-urilor și a comerțului, precum și pentru punerea în aplicare a ZLSAC, au fost evaluate ca fiind „în curs de implementare conform orarului”.

Livrabilele-cheie în cele două sectoare de intervenție sunt un număr sporit de IMM-uri care beneficiază de finanțare și de programe de consolidare a capacităților pentru a-și impulsiona oportunitățile de afaceri, precum și cifrele de afaceri promițătoare ale țării în general (în 2018, aproape 70% din exporturile moldovenești au fost direcționate către UE), cu noi capitole de export (industria automotive).

Acțiunile ce țin de accesul la finanțare și de crearea locurilor de muncă la nivel local și regional au înregistrat un „progres moderat”. Accesul la finanțare rămâne insuficient de vibrant, în special, în ceea ce ține de start-upuri și IMM-uri, deși au fost întreprinse măsuri atât pentru a „curăța” sistemul bancar după 2016, cu BERD în calitate de acționar important în două dintre cele trei bănci comerciale aflate sub „supravegherea specială” a Băncii Naționale, cât și prin apariția pe piață a unei noi bănci participante din România (Banca „Transilvania”). ISD nu au atins, deocamdată, cifra-record de 200 de milioane USD, înregistrată în 2014, în pofida faptului că în perioada 2016-2018 au fost realizate mai multe măsuri politice și practice pentru a îmbunătăți climatul de afaceri în Republica Moldova.

Crearea locurilor de muncă la nivel local și regional nu a înregistrat o dinamică suficientă. Aceste rezultate sunt posibile cu condiția existenței unor autorități publice locale puternice, care însă se confruntă, în prezent, cu o fragmentare excesivă, un număr scăzut de locuitori și cu un nivel foarte mic de resurse proprii și de capacități locale. Productivitatea locurilor de muncă ce au fost create poate fi sporită prin specializarea inteligentă care, până acum, nu a avut loc. La nivel local, producerea este deținută, în cea mai mare parte, de antreprenorii mari, care creează produse puțin competitive, preponderent materie primă, și nu mărfuri finite pentru consum.

Priorități-cheie pentru următorii doi ani:

  • Finanțarea alternativă, sub formă de capital de risc și multifinanțarea trebuie deblocate pentru IMM-uri, prin intermediul elaborării de politici și instrumente de implementare. Atragerea capitalului de la cetățenii moldoveni stabiliți peste hotare ar putea, în continuare, spori oportunitățile de finanțare;
  • Promovarea creditării în valută locală, cu condiția ca Banca Națională să asigure stabilitatea potrivită a leului, iar Guvernul – să evite șocurile valutare, având în vedere cheltuielile excesive și deficitul bugetar sporit;
  • Promovarea reformei teritorial-administrative, pentru a consolida capacitățile autorităților publice locale de implementare a politicilor menite să contribuie la crearea locurilor de muncă, specializarea inteligentă, utilizarea efectivă a infrastructurii și a resurselor disponibile;
  • Schimbarea accentelor în cheltuielile publice pentru dezvoltarea rurală și agricolă, pentru a sprijini modelele de afaceri inovaționale și cu venituri mari în rândul IMM-urilor și al start-up-urilor;
  • Promovarea integrării piețelor digitale prin semnătura electronică transfrontalieră, e-Vamă, e-Logistică, e-Sănătate și promovarea în continuare a eliminării tarifelor de roaming și a armonizării apelurilor internaționale;
  • Abordarea dezechilibrului între abilitățile educaționale și nevoile pieței, după părerea mediului de afaceri, prin efectuarea unei evaluări structurate a abilităților solicitate și prin asigurarea în continuare a unei legături cu sectorul public (Ministerul Educației, Culturii și Cercetării) pentru a ajusta și îmbunătăți curricula în școli și universități;
  • Dezvoltarea unor instrumente statistice avansate pentru măsurarea impactului IMM-urilor asupra exportului (locuri de muncă, cotă, valoare, tipuri de produse, sectoare ale economiei, aplicarea inovațiilor și cercetării) în contextul implementării ZLSAC.

Consolidarea instituțiilor și a bunei guvernări. Implementarea reformelor judiciare-cheie, precum și a mecanismelor de asigurare a supremației legii și de combatere a corupției, au înregistrat un „progres moderat”. Așadar, aceste două sectoare cruciale în sensul de a garanta atractivitatea pentru mediul de afaceri și corectitudinea pentru cetățeni, suferă de rezultate insuficiente. La nivel de politici au fost întreprinse acțiuni pentru a îmbunătăți procesul de auto-management al organelor judecătorești și cele ale procuraturii. Procesul de numire a judecătorilor și procurorilor rămâne însă îndoielnic în ceea ce privește promovarea corectă, în bază de merite. Evaluările alternative demonstrează că, uneori, procesul de numire a judecătorilor și procurorilor nu se bazează pe meritocrație și, în plus, continuă să existe inconsecvențe legat de modul în care sunt apreciate rezultatele candidaților. În definitiv, anchetele inițiate împotriva judecătorilor și procurorilor, inclusiv a celor implicați în frauda bancară de rezonanță și în cazurile de „laundromat rusesc”, rămân neîncheiate.

Cadrul instituțional care asigură supremația legii și combaterea corupției a înregistrat progrese importante odată cu crearea Autorității Naționale de Integritate (ANI), a Procuraturii Anticorupție (PAC), a Agenției de recuperare a bunurilor infracționale (ARBI) și a Unității de Informații Financiare (UIF), precum și cu adoptarea legislației importante privind combaterea spălării banilor și recuperarea bunurilor infracționale. La nivel de implementare însă pot fi, în continuare, identificate constrângeri semnificative. ANI și-a început activitatea de abia în 2018 și analiza declarațiilor privind averea și conflictul de interese se limitează, în cea mai mare parte, la sancționarea consilierilor de nivel local și raional. Oficialitățile publice de nivel înalt nu au fost supuse analizelor și anchetelor detaliate ale bunurilor.

Realizarea reformei administrației publice și acțiunile de securitate au obținut evaluarea „în curs de implementare conform orarului”. Pentru a aborda reforma administrației publice au fost întreprinse acțiuni politice și practice. Separarea formulării și evaluării politicii de implementare și folosirea mai eficientă a resurselor publice pentru a promova politicile publice a constituit esența reformei administrației publice în 2017. Excluderea situațiilor evidente de conflict de interese prin transferul funcțiilor de implementare către Agențiile și Inspectoratele subordonate este în curs de realizare, fiind necesare unele acțiuni adiționale pentru a transfera funcțiile de management de la ministere. Integrarea prestării serviciilor publice a fost realizată prin crearea Agenției Servicii Publice (ASP), care a deschis centre multifuncționale în subdiviziunile de nivelul doi ale administrației publice.

Sectorul de securitate a înregistrat un nivel sporit de colaborare cu agențiile specializate ale UE. Au fost înregistrate cazuri practice de colaborare cu omologii din UE și din statele membre ale UE în vederea luptei cu criminalitatea organizată și cu spălarea banilor. Amenințările hibrid au fost abordate prin intermediul programelor de colaborare cu țările Uniunii Europene și cele membre PaE.

Priorități-cheie pentru următorii doi ani:

  • Asigurarea pe deplin cu capacități PAC, ARBI, UIF pentru a investiga eficient cazurile rezonante de corupție și de spălare a banilor, și a dezvolta instrumentele interne pentru a gestiona activele înghețate;
  • Negocierea și punerea în aplicare a acordurilor internaționale, în principal, cu țările UE și ale PaE, pentru a face schimb de informații privind identificarea activelor și înghețarea lor, pentru a efectua anchete comune pe seama dosarelor de rezonanță, inclusiv cele de interes imediat pentru comunitate (frauda bancară și„ laundromatul rusesc”);
  • Clarificarea procesului de numire și promovare a judecătorilor în baza legislației nou-adoptate privind promovarea judecătorilor, pentru a asigura numiri în bază de merite și transparente;
  • Implementarea reformei teritorial-administrative, ajustarea prestării serviciilor publice în colaborare cu autoritățile publice locale nou-create și cu ASP, prin intermediul abordării conceptului de front/back office, pentru a aduce serviciile mai aproape de cetățeni;
  • Asigurarea urmăririi eficiente a hotărârilor Curții de Conturi, inclusiv demararea unor acțiuni penale și administrative;
  • Finalizarea reformei activității polițienești bazată pe inteligență și crearea unui sistem unificat de analiză a infracționalității;
  • Elaborarea unui mecanism permanent de Evaluare a Riscului de Securitate și a unui sistem eficient de avertizare timpurie a amenințărilor la adresa securității.

Conectivitatea, eficiența energetică, mediul. Extinderea rețelelor esențiale TEN-T, alimentarea cu energie electrică, eficiența energetică și mediul – toate au fost evaluate ca fiind „în curs de implementare conform orarului”. Au fost întreprinse acțiuni în toate patru sub-domeniile prioritare, cu implicații importante în anii următori. Sectorul de conectivitate a asigurat progres în conectarea cu TEN-T, recent în România fiind luată decizia de a construi o nouă autostradă A8, care va conecta Republica Moldova la rețeaua UE de autostrăzi. Proiecte de investiții în infrastructură au fost negociate și inițiate cu Banca Mondială. Din 2012, Republica Moldova este parte a Spațiului aerian comun.

Republica Moldova a transpus cea mai mare parte din Pachetul III al legislației energetice. Conexiunea de gaze dintre Republica Moldova și Ucraina a fost aprobată; la fel, a fost inițiată activitatea asupra interconexiunii Ungheni-Chișinău și au fost atrase investiții românești

în sectorul de alimentare cu gaze. Interconexiuni de energie electrică au fost inițiate atât cu România, cât și cu Ucraina, termenul estimat de realizare a proiectelor fiind anul 2020. La fel, Republica Moldova și-a asumat reducerea emisiilor de CO2 și a aprobat legislația națională și documentele de planificare strategică pentru a promova energia regenerabilă și a spori eficiența de utilizare a resurselor energetice.

A fost adoptată legislația sectorială pentru a promova înverzirea afacerilor – înainte de toate, a IMM-urilor. A fost promovată și legislația specifică pentru a interzice exportul de cherestea. Siturile „Emerald Network” au crescut, în Republica Moldova, cu o unitate (de la 36 la 37) din 2016 până în 2017.

Priorități-cheie pentru următorii doi ani:

  • Implementarea conceptului Căilor ferate de restructurare și transpunere deplină a legislației UE privind transportul, în baza AA; Finalizarea, către anul 2020, a interconexiunii cu România și Ucraina privind alimentarea cu gaze și energie electrică, inclusiv conducta de gaze până la Chișinău;
  • Asigurarea transpunerii și a implementării corespunzătoare a Pachetului III al legislației energetice; Sprijinirea mai multor autorități publice în implementarea Planurilor de Acțiuni privind Energia Sustenabilă și Clima;
  • Colectarea datelor dezagregate privind emisiile de gaze cu efect de seră și crearea Registrului național al emisiilor și al transferului poluanților;
  • Susținerea implementării Programului de sprijin pentru promovarea economiei verzi pentru IMM-uri;
  • Promovarea noului Cod Forestier și aplicarea efectivă a legislației care sancționează defrișările ilegale și exportul de cherestea.

Mobilitatea și contactele interumane. După o perioadă de peste patru ani de regim liberalizat de vize cu Uniunea Europeană, Republica Moldova a înregistrat rate nesemnificative de îngrădire a accesului în spațiul vizat – 0,3% de refuzuri și 0,5% de șederi ilegale. UE a evaluat progresul dialogului privind regimul liberalizat de vize ca fiind „în curs de implementare conform orarului”. Cu toate acestea, a subliniat importanța implementării legislației privind combaterea corupției și a spălării banilor. Colaborarea cu agențiile UE a fost fructuoasă și au fost realizate peste 100 de proiecte privind parteneriatul de mobilitate cu UE.

Educația duală și EFP au fost sprijinite de UE și GIZ. Din 2015, în mediul de afaceri din Republica Moldova este implementat conceptul de formare duală, în baza practicii germane. În 2018, Guvernul a instituționalizat formarea profesională tehnică duală. Totuși, ratele de șomaj în rândul tinerilor rămân înalte. Republica Moldova este parte a Rețelei Europa Creativă (CEN) din 2015, însă nu a folosit prea multe resurse ca să beneficieze de calitatea sa de membră. Participarea moderată a cercetătorilor moldoveni a fost constatată în cadrul Acțiunilor Marie Sklodowska-Curie (MSCA).

Participarea Universităților și a institutelor de cercetare din Republica Moldova în inițiative de cercetare și inovații ale UE a fost moderată, deși țara noastră a devenit primul, dintre statele PaE, membru asociat cu drepturi depline al Programului UE Orizont 2020. În 2018, organizațiile din Republica Moldova au participat în 48 de proiecte Orizont 2020. Rețeaua Națională pentru Cercetare și Educație din Republica Moldova a fost conectată în 2018 la harta de conectivitate GEANT. În octombrie 2018, Chișinăul a găzduit cea de-a treia Conferință a PaE privind E-infrastructura EaPEC 2018.

Priorități-cheie pentru următorii doi ani:

  • Implementarea eficientă a standardelor de referință PALV de combatere a corupției și spălării banilor;
  • Implementarea punctelor comune de control la frontieră cu România și Ucraina;
  • Măsurarea impactului măsurilor EFP, promovate în Republica Moldova, precum și internaționalizarea universităților din țara noastră;
  • Asigurarea unui grad mai mare de implicare în activitățile sprijinite în cadrul CEN și MSCA;
  • Adoptarea și implementarea Foii de Parcurs privind integrarea Republicii Moldova în Spațiul European de Cercetare pentru anii 2019-2021;
  • Asigurarea unei participări mai active a cercetătorilor moldoveni, a mediului academic și a ONG-urilor în Orizont 2020 și în alte programe ale Uniunii Europene în domeniul de cercetare și inovație.

 

 

 

 

Politica Cookie, Confidențialitate

Acest site foloseste cookie-uri. Navigând în continuare, îţi exprimi acordul asupra folosirii cookie-urilor. Mai mult

Accept