IPRE: „Pentru UE, societatea civilă este un partener egal şi foarte important” /// Europa Liberă

Europa Liberă: Guvernele din ţările membre ale Parteneriatul Estic îşi consumă energia în luptele politice interne, în apărarea intereselor private şi de grup.

Un raport de evaluare a prestaţiei R. Moldova în Parteneriatul Estic, realizat de Institutul pentru Politici şi Reforme Europene (IPRE) de la Chişinău, arată că guvernul moldovean cooperează tot mai puţin cu societatea civilă, iar dezinformarea prin mass-media a ajuns o provocare importantă în R. Moldova. Ce alte concluzii reies din raport şi ce reacţii a avut acesta?

Interesant pare faptul că atitudinea guvernului de la Chişinău faţă de societatea civilă e absolut contrară celei a UE. Raportul IPRE constată, astfel, că în timp ce UE susţine tot mai mult dezvoltarea sectorului asociativ din R. Moldova, guvernul, dimpotrivă, îşi îngustează spaţiul de cooperare cu acest sector.

Peter Michalko
Peter Michalko

Peter Michalko, ambasadorul european la Chişinău care a asistat la lansarea raportului, a ales să menţioneze trei probleme: discuţiile numite de diplomat „neconstructive” referitoare la finanţarea externă a organizaţiilor societăţii civile; neadoptarea legii ONG-urilor şi rezultatele modeste ale mecanismului 2%, adică a finanţării publice a organizaţiilor neguvernamentale.

„Ştiţi foarte bine că pentru UE, societatea civilă este un partener egal şi foarte important. Privind înainte, vom continua să lucrăm împreună pentru rezultate concrete: în special în domeniul reformei justiţiei, asigurarea unui mediu favorabil societăţii civile şi mass-media independentă”.

Petru Macovei
Petru Macovei

O concluzie, mai generală, a formulat în cadrul lansării raportului Petru Macovei, preşedinte al Asociaţiei Presei Independente de la Chişinău, cel ales să reprezinte societatea civilă moldoveană în cadrul platformei civice a partenriatului estic şi care a participat zilele trecute la o întrunire a acestei platforme la Tbilisi:

„Niciun guvern din cele şase ţări ale Parteneriatului Estic nu au utilizat inteligent perspectivele imense şi oportunităţile pe care le oferă Parteneriatul Estic. Din păcate, şi acest lucru a fost menţionat de colegii noştri din toate cele şase state, guvernele din ţările membre ale Parteneriatul Estic îşi consumă energia în luptele politice interne, în apărarea intereselor private şi de grup, în loc să se concentreze pe dezvoltarea statelor noastre”.

Iată, însă, cum a răspuns unor astfel de constatări venite dinspre actori non-guvernamentali Daniela Morari, secretar de stat al Ministerul Afacerilor Externe de la Chişinău:

Daniela Morari
Daniela Morari

„R. Moldova în continuare este activă şi angajată implementării obiectivelor parteneriatului estic şi suntem interesaţi împreună cu platforma societăţii civile să vedem cum putem să valorificăm mai mult din potenţialul acestui parteneriat.”

Dacă există şi progrese, acestea ţin în primul rând de domeniul economic, mai arată raportul constatând o creştere sustanţială a exporturilor spre UE, la 70%, dar şi nevoia unor schimburi comerciale mai active ale statelor parteneriatului nu doar cu UE, ci şi între ele însele.

În rest, consolidarea instituţiilor democratice şi buna guvernare sunt domenii cu progrese reduse, cea mai în suferinţă fiind reforma justiţiei. Chiar dacă au fost initiate acţiuni disciplinare şi penale în privinţa unor judecători şi procurori, cazurile nu s-au soldat şi cu sancţiuni, arată raportul. La fel, procesul de selecţie şi promovare a judecătorilor nu întotdeauna se bazează pe merit.

Iată o remarcă a lui Iulian Groza, director executive IPRE, în contextul numirilor recente de la Curtea Constituţională:

„Acest exerciţiu poate scădea puternic credibilitatea instituţiei care va av ea un rol important în validarea alegerilor parlamentare şi acest lucru nu poate să nu fie observat.”

Despre mass-media, raportul IPRE spune că aceasta e afectată de patru factori nocivi: concentrarea proprietarilor, carteluri pe piaţa de publicitate în favoarea a doi actori politici dominaţi, propaganda externă şi dezinformarea internă.

O concluzie care se referă la nediscriminare spune că femeile trebuie încurajate mai mult să participle în viaţa publică, iar legislaţia antiviolenţă în familie trebuie aplicată mai bine.


Lasă mesajul tău