Notă analitică (nr.7/2018): Care sunt factorii ce pot influența votul cetățenilor pentru alegerile parlamentare?

Autor: Mihai Mogîldea

Alegerile parlamentare din Republica Moldova, din 24 Februarie 2019, se vor desfășura în baza sistemului electoral mixt. Formula electorală mixtă a născut ample dezbateri în rândul partidelor parlamentare, extra-parlamentare și a societății civile. Pe de o parte, coaliția de guvernare și Partidul Socialiștilor, susținătorii acestui sistem de cuantificare a voturilor, au menționat o serie de avantaje aduse de votul mixt, printre care: responsabilizarea clasei politice, reprezentarea teritorială a minorităților etnice și lingvistice și alegerea directă a deputaților de către cetățeni. Pe de altă parte, opoziția parlamentară și extra-parlamentară a subliniat consecințele negative ale introducerii sistemului electoral mixt și anume rata scăzută de reprezentativitate a sistemului electoral mixt într-un singur tur, riscul coruperii candidaților independenți aleși în circumscripții și creșterea șanselor Partidului Democrat de a rămâne la guvernare.

Aceste poziții bivalente și lipsa consensului larg în rândul clasei politice asupra modificării sistemului electoral au fost relevate în rapoartele Comisiei de la Veneția, care a evidențiat că, deși schimbarea sistemului electoral este dreptul suveran al statelor, noul sistem mixt ar putea fi vulnerabilizat și manipulat de către oamenii de business cu ambiții politice.

Rata de participare la scrutinele electorale reprezintă un indicator semnificativ a modului în care votanții percep procesul de guvernanță.

Analiza cantitativă a demonstrat că votanții percep alegerile parlamentare ca fiind mai importante decât cele locale. Rata de participare la alegerile parlamentare a depășit procentajul de 50% în 36 de circumscripții electorale, în comparație cu 14 circumscripții la alegerile locale.

Lipsa televiziunilor locale în 14 din cele 46 de circumscripții electorale analizate ar putea influența într-un mod negativ asupra dezvoltării campaniei electorale la nivel de circumscripții uninominale.

Analiza posibilelor rezultate în cadrul sistemului mixt actual indică următoarea distribuție a mandatelor pentru viitorul Parlament: (1) 52 de mandate – partidele de centru-stânga și stânga, (2) 14 mandate – partidele centriste, (3) 35 de mandate – partidele de centru-dreapta și dreapta.

Aceste date prefigurează o diviziune geopolitică aproape egală în viitorul Parlament.

Menționăm că analiza a fost elaborată  în cadrul proiectului IPRE „Analize Tematice a politicilor publice”, realizat cu susținerea Fundației Konrad Adenauer (KAS) în Republica Moldova. Opiniile reflectate în prezenta publicație aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia KAS.

Fullscreen Mode

 


Lasă mesajul tău