Există o probabilitate redusă ca unul din cei trei concurenți (PSRM, ACUM, PDM) să obțină numărul necesar de locuri în viitorul Parlament pentru a forma un Guvern monopartid

Analiza posibilelor rezultate în cadrul sistemului mixt actual indică următoarea distribuție a mandatelor pentru viitorul Parlament: 52 de mandate – partidele de centru-stânga și stânga, 14 mandate – partidele centriste, 35 de mandate – partidele de centru-dreapta și dreapta. Acestea este una din principalele concluzii a notei analitice, elaborate de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), care vine să prezinte o serie de factori ce pot influența asupra agregării preferințelor electorale și configurației politice a viitorului legislativ.

Potrivit autorului documentului, Mihai Mogîldea, rata de participare la scrutinele electorale reprezintă un indicator semnificativ a modului în care votanții percep procesul de guvernanță. Analiza cantitativă prezentată în nota analitică a demonstrat că votanții percep alegerile parlamentare ca fiind mai importante decât cele locale. Astfel, rata de participare la alegerile parlamentare a depășit procentajul de 50% în 36 de circumscripții electorale, în comparație cu 14 circumscripții la alegerile locale.

Totodată, analiza datelor oferite de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului demonstrează că acoperirea mediatică a circumscripțiilor uninominale este parțială. Astfel, în 14 din 35 circumscripții uninominale (cu excepția celor din Chișinău și din regiunea transnistreană) lipsesc posturile TV locale. Totodată, 11 din cele 35 de circumscripții nu dispun de posturi locale de radio. Astfel, candidații independenți vor fi dezavantajați de lipsa televiziunilor și/sau radiodifuzorilor locali, cea ce ar putea limita competiția electorală și a șanselor de care dispun candidații independenți.

Pe eșichierul politic din Republica Moldova, partidele sunt divizate în funcție de agenda de politică externă ce o promovează. În acest sens, factorul geopolitic separă partidele în cel puțin trei grupuri distincte: partide autointitulate de centru-dreapta și dreapta, partide autointitulate centriste  și partide autointitulate de stânga și centru-stânga (fig.1). Clivajul stânga-dreapta este determinat  într-o mare măsură de orientarea pro-Est sau pro-Vest a partidelor și mai puțin de natura ideologică a programelor promovate de către acestea.

Astfel, analiza posibilelor rezultate în cadrul sistemului mixt actual indică următoarea distribuție a mandatelor pentru viitorul Parlament: (1) 52 de mandate – partidele de centru-stânga și stânga, (2) 14 mandate – partidele centriste, (3) 35 de mandate – partidele de centru-dreapta și dreapta. Aceste date prefigurează o diviziune geopolitică aproape egală în viitorul Parlament.

„La prima vedere, Partidul Socialiștilor ar putea fi unul din principalii beneficiari ai sistemului electoral mixt. Socialiștii vor fi favorizați în mod clar de construcția circumscripțiilor electorale din Chișinău (în 9 din cele 11 circumscripții electorale) datorată modului de formare a circumscripțiilor. Totodată, un alt partid care ar putea fi favorizat în circumscripțiile uninominale ar putea fi Partidul Democrat, având în vedere că acesta deține resurse financiare, media afiliată și controlul ridicat asupra autorităților locale și centrale. Astfel, afilierea politică a primarilor are o relevanță particulară pentru rezultatele alegerilor în circumscripțiile electorale”, este de părere Mihai Mogîldea.

Potrivit analizei IPRE, utilizarea frauduloasă a fundațiilor de caritate afiliate politic, eliminarea “zilei tăcerii” și traseismul politic al primarilor ar putea conduce la o competiție inegală și disproporționată între concurenții electorali. De asemenea, una din principalele concluzii ale cercetării este că există o probabilitate redusă ca unul din cei trei concurenți (PSRM, ACUM, PDM) să obțină numărul necesar de locuri în viitorul Parlament pentru a forma un Guvern monopartid.

IPRE constată că aceste date prefigurează o diviziune geopolitică aproape egală în viitorul Parlament, iar autoritățile ar trebui să implementeze următoarele măsuri de intervenție:

• Introducerea în legislația electorală a unor prevederi ce ar sancționa utilizarea fundațiilor de caritate drept paravan pentru promovarea imaginii partidelor politice și finanțarea de către partidele politice a unor activități de caritate fără reflectarea costurilor în rapoartele financiare prezentate către Comisia Electorală Centrală.
• Organizarea dezbaterilor electorale în fiecare circumscripție electorală și difuzarea acestora în spațiul online, în special în circumscripțiile unde nu există canale TV locale;
• Desfășurarea unei campanii de informare de către Comisia Electorală Centrală, prin care să fie explicată alegătorilor procedura de cuantificare a voturilor în mandate parlamentare sub formula electorală mixtă;
• Creșterea implicării ONG-urilor locale, prin granturi și suport financiar din partea donatorilor interni și externi, în procesul de monitorizare a campaniei electorale la nivelul circumscripțiilor uninominale.
• Aplicarea unor sancțiuni severe pentru instituțiile media ce promovează știri false și dezvoltarea unor campanii de fact-checking pentru identificarea produselor media cu conținut fals promovate în timpul campaniei electorale.

Pentru mai multe detalii consultați documentul de mai jos sau contactați direct autorul: Mihai Mogîldea, analist IPRE, mihai.mogildea[at]ipre.md, tel. 022788986.

Menționăm că analiza a fost elaborată  în cadrul proiectului IPRE „Analize Tematice a politicilor publice”, realizat cu susținerea Fundației Konrad Adenauer (KAS) în Republica Moldova. Opiniile reflectate în prezenta publicație aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia KAS.