Masă rotundă IPRE: Posibile scenarii pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova în cadrul sistemului electoral mixt

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Fundația Konrad Adenauer Moldova, au organizat vineri, 23 noiembrie 2018, masa rotundă cu tema „Posibile scenarii pentru alegerile parlamentare în cadrul sistemului electoral mixt”. Astfel, potrivit unei analize IPRE prezentate în cadrul evenimentului, principalii factori care ar putea avea un impact asupra rezultatelor scrutinului parlamentar din 2019 sunt: rata de participare, acoperirea mediatică a circumscripțiilor uninominale și clivajul partidelor în eșichierul de dreapta sau de stânga (în termeni de politică externă) în diferite regiuni ale Moldovei.

Unul din principalele probleme identificate de experții IPRE, Mihai Mogîldea și Diana Kralova (Slovacia), o constituie lipsa televiziunilor locale în 14 din cele 46 de circumscripții electorale analizate, care ar putea influența într-un mod negativ asupra dezvoltării campaniei electorale la nivel de circumscripții uninominale. Ținând cont de faptul ca televiziunile sunt principala sursa de informare pentru mai mult de 85% din moldoveni, există un risc vizibil că reflectarea campaniei electorale va avea de suferit. Mai mult decât atât, televiziunile cu acoperire națională vor avea exclusivitatea de a-și promova propriile programe analitice legate de campania electorală în aceste circumscripții. Totdată, 6 dintre cele mai urmărite 10 canale TV sunt afiliate politic, televiziunile locale și radio difuzorii ar putea să asigure o transparență mai ridicată și o informare corectă a potențialilor votanți din respectivele circumscripții.

„Rata de participare la scrutinele electorale reprezintă un indicator semnificativ a modului în care votanții percep procesul de guvernanță. Analiza cantitativă a demonstrat că votanții percep alegerile parlamentare ca fiind mai importante decât cele locale. Rata de participare la alegerile parlamentare a depășit procentajul de 50% în 36 de circumscripții electorale, în comparație cu 14 circumscripții la alegerile locale. Datele agregate au indicat o diviziune clară în termeni de preferințe electorale între regiunile de  Nord, Centru și Sud. În timp ce în Nord spectrul politic este dominat de partidele de stânga și centru-stânga, în Centru și Sud acest clivaj este mult mai evident”, consideră Mihai Mogîldea.

Analiza IPRE demonstrează că vectorul geopolitic promovat de partidele politice tinde să mobilizeze electoratul și să aibă un impact major asupra preferințelor de vot ale acestuia. Astfel, spectrul politic al partidelor de centru-stânga și stânga are potențialul de a obține majoritatea mandatelor în circumscripțiile uninominale. Această constatare este confirmată de exercițiul de simulare dezvoltat în cadrul studiului. Rezultatele posibile în cele 46 (+5) circumscripții sunt: (a) partidele de centru-stânga și stânga – 27 (+1) mandate, (b) partidele de centru-dreapta și dreapta – 15 (+2) mandate și, respectiv, (c) 4 mandate pentru partidele centriste.

Partidul Socialiștilor ar putea fi unul din principalii beneficiari ai sistemului electoral mixt. În viitoarele alegeri parlamentare, Socialiștii vor fi favorizați în mod clar de construcția circumscripțiilor electorale din Chișinău din cauza fenomenului de „gerrymandering”, care a fost utilizat pentru a oferi un avantaj electoral masiv pentru Partidul Socialiștilor și a deschis drumul pentru posibila victorie a socialiștilor în 9 din cele 11 circumscripții electorale.

Un alt partid care ar putea fi favorizat în circumscripțiile uninominale ar putea fi Partidul Democrat, în special din cauza următorilor factori: (a) resursele financiare, (b) media afiliată, (c) controlul ridicat asupra autorităților locale și centrale. Afilierea politică a primarilor are o relevanță particulară pentru rezultatele alegerilor în circumscripțiile electorale, ceea ce ar putea crește considerabil șansele partidului respectiv. În acest context, din cei 989 de primari, 402 sunt afiliați Partidului Democrat (40, 64%) și neoficial peste 700.

Creșterea recentă în sondaje a Partidului Șor, un nou partid de centru-stânga cu o agendă populistă, ar putea fi un indicator al unei posibile competiții între candidații acestui partid, socialiștii și, potențial, democrații, în anumite circumscripții. În același timp, PAS și PPDA (blocul electoral ACUM) au un potențial ridicat să concureze pentru obținerea a cel puțin 15 mandate (+2 în afara țării) pe dimensiunea circumscripțiilor electorale, pe spectrul politic de centru-dreapta și dreapta.

Analiza potențialelor rezultate ale alegerilor pe dimensiunea circumscripției naționale demonstrează că patru partide politice ar putea să obțină locuri în viitorul legislativ, dacă ținem cont de rezultatele combinate ale celor mai recente sondaje analizate în cadrul studiului (PSRM cu 20 de mandate, PAS – 11 mandate, PPDA – 9 și PDM – 10).

Totodată, analiza posibilelor rezultate în cadrul sistemului mixt actual indică următoarea distribuție a mandatelor pentru viitorul Parlament: (1) 48 de mandate – partidele de centru-stânga și stânga, (2) 14 mandate – partidele centriste, (3) 37 de mandate – partidele de centru-dreapta și dreapta. Aceste date prefigurează o diviziune geopolitică aproape egală în viitorul Parlament.

Una din principalele concluzii ale acestei cercetări este că există o probabilitate redusă ca unul din cei trei concurenți (PSRM, ACUM, PDM) să obțină numărul necesar de locuri în viitorul Parlament pentru a forma un Guvern monopartid. Acest lucru va deschide calea pentru mai multe posibile scenarii după alegerile parlamentare”, este de părere Diana Kralova.

Potrivit analiștilor IPRE iată care ar putea fi scenariile după validarea scrutinului parlamentar:

  • Scenariul 1: Un guvern de coaliție ar putea fi creat în cazul unor negocieri reușite între cel puțin două dintre cei trei concurenți politici (PSRM, PDM, ACUM), ceea ce va oferi o legitimitate mai mare pentru viitorul guvern.
  • Scenariul 2: Unul din cei trei concurenți politici (PSRM, PDM, ACUM) va fi capabil să creeze un guvern de coaliție cu suportul candidaților independenți sau reprezentanți ai altor partide politice ce ar putea intra în Parlament, în special pe dimensiunea circumscripțiilor electorale.
  • Scenariul 3: Unul din cei trei competitori politici (PSRM, PDM, ACUM) va fi capabil să creeze și să conducă un guvern minoritar susținut de unul dintre cei doi concurenți politici.
  • Scenariul 4. Nici un guvern nu va fi instituit ca rezultat al alegerilor parlamentare din 2019, ceea ce va deschide calea pentru alegeri parlamentare anticipate.

Pentru mai multe detalii priviți înregistrarea video a evenimentului aici. Versiunea finală a cercetării urmează a fi publicată și distribuită în curînd.

Acest eveniment s-a desfășurat în cadrul proiectului IPRE „European Integration Dialogue”, implementat în parteneriat și cu sprijinul Fundației Konrad Adenauer. Opiniile menționate în document aparțin autorilor.


Lasă mesajul tău