R. Moldova riscă să rateze integral cele 100 de milioane de euro de la UE /// Europa Liberă

Experții Institutului pentru Politici și Reforme Europene spun că relația Chișinăului cu Bruxellesul s-a răcit din cauza derapajelor privind funcționarea instituțiilor democratice și ale statului de drept, susține Radio Europa Liberă de la Chișinău.

Institutul pentru Politici și Reforme Europene, care monitorizează aplicarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, consideră nu s-au făcut prea multe progrese în realizarea angajamentelor asumate de autorități, mai ales în domeniul justiției, libertății și securității. Experții notează că acest regres este și efectul înrăutățirii dialogului politic UE-Moldova și suspendării asistenței financiare a UE.

Mișcarea de melc în realizarea reformelor asumate de autoritățile moldovene o dovedește chiar și analiza formală sau cantitativă: până în luna iulie a acestui an au fost îndeplinite 20 la sută din angajamente. Analizate din perspectiva calității, reformele bifate se dovedesc a fi și mai palide deoarece întârzie aplicarea lor, constată Iulian Groza, directorul Institutului de Politici şi Reforme Europene.

Groza face trimitere la acțiunile prevăzute pentru domeniul dialog politic, justiție, libertate și securitate, inclusiv asistență financiară, antifraudă și control. Acestea se regăsesc și în lista condițiilor tehnice prevăzute de Memorandumul de înțelegere privind asistența macrofinanciară a UE pentru Republica Moldova. În pofida acestui angajament, experții constată un regres la capitolul dialog politic, generat de anularea controversată a rezultatelor alegerilor din municipiul Chișinău, notează Iulian Groza.

„Modul în care a reacționat guvernul la criticile din partea instituțiilor europene, care au generat decizia de suspendare a asistenței macrofinanciare, această reacție arată o răcire a relațiilor la nivel oficial între Republica Moldova și Uniunea Europeană. De remarcat este întâlnirea primului-ministrul Pavel Filip cu ambasadorii Uniunii Europene, unde au sărit scântei. Inclusiv, premierul a avut și intenția de a oferi unele aprecieri cu privire la rezoluția Parlamentului European, care a fost considerată una politizată.”

Iulian Groza susține că există și evoluții pozitive, ce țin, bunăoară, de dimensiunea politicii externe și de securitate, cum ar fi controlul comun la granița moldo-ucraineană sau în justiție – inițierea a ceea ce se numește mica reformă în acest domeniu. Totuși, remarcă directorul IPRE, aceste acțiuni sunt umbrite de promovarea judecătorilor cu probleme de integritate, menținerea practicilor de justiție selectivă în cazul investigării fraudei bancare sau promovarea unor legi criticate de societatea civilă, care permit legalizarea capitalurilor obscure.

Și expertul economic Stanislav Ghilețchi notează că unele măsuri eficiente sunt compromise de altele ce vin pe contrasens. Iată un exemplu: în domeniul fiscal a fost stabilit un impozit unic pe venit de 12 la sută și a fost majorată scutirea personală, însă la pachet a fost aprobată și legea privind declararea voluntară și stimularea fiscală, pe care expertul o consideră inoportună:

„Una dintre recomandările pe care le facem este ca pe viitor această practică de legiferare a amnistiilor fiscale să fie eliminată și, dimpotrivă, accentul autorităților ar trebui să fie pus pe acțiuni care vor asigura colectarea eficientă și echitabilă a impozitelor din partea tuturor cetățenilor. Din experiențele anterioare pe care le-am avut cu amnistia fiscală, aceasta rareori a dus la impulsionarea mediului de afaceri sau la îmbunătățirea, în general, a activității întreprinderilor și companiilor din Republica Moldova.”

Referindu-se la sectorul energetic, Stanislav Ghilețchi a menționat că în pofida unor reușite de ordin legislativ, este nevoie de recuperarea întârzierilor care sunt înregistrate la construcția gazoductului Iași-Ungheni, de îmbunătățirea concurenței în sector și de fortificarea independenței ANRE față de factorul politic și interesele private.

Cu progres moderat este apreciat impactul acțiunilor din domeniul comerțului. Expertul Iulian Rusu s-a referit la valorificarea zonei de liber schimb:

„Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător a permis creșterea comerțului până la nivelul de aproape 70 la sută. Este o creștere importantă comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, trebuie să menționăm că anumite categorii de produse în continuare nu sunt valorificate. Un alt aspect pe care l-am observat este că acțiunile de implementare a planului nu neapărat sunt structurate în maniera în care să excludă bariere pentru produse strategice.”

Prezentă la discuție, Daniela Morari, secretar de stat pentru integrare europeană, a încercat sa conteste concluzia raportului deoarece au rămas în afara studiului mai multe reușite înregistrate de instituțiile statului, cum ar fi măsurile ce se referă la crima organizată, protecția datelor cu caracter personal, inclusiv dimensiunea traficului de ființe umane.

Autorii raportului mai notează că în perioada analizată, decembrie 2017- iunie 2018, dialogul dintre autorități și societate civilă a ajuns într-un impas, discursul public fiind concentrat pe dezbinare și conflict. Ei avertizează că Republica Moldova riscă să rateze integral cele 100 de milioane de euro de asistență macrofinanciară dacă nu vor fi remediate derapajele privind funcționarea instituțiilor democratice și ale statului de drept.


Lasă mesajul tău