Analiză de politici publice: Gestionarea transparentă a resurselor financiare bugetare și extra-bugetare în grădinițele din mun. Chișinău

21 August 2018

Autor: Iulian Groza

 

Sumar executiv

Angajamentul statutului de a asigura învățământul gratuit trebuie privit prin prisma limitelor de finanțare de la bugetul de stat și de la bugetele publice locale care acoperă necesitățile unui pachet standard de servicii educaționale în baza principiului „banul urmează copilul”.

Fără a subestima necesitatea identificării soluțiilor bugetare pentru creșterea alocațiilor de la stat pentru educație, în prezentul document, am analizat în ce măsură insuficiența resurselor financiare este cauzată de modul de planificare și gestionare ineficientă al alocațiilor bugetare existente pentru educație.

În anul 2018, alocările de la bugetul de stat destinate educației reprezintă 10,429 mlrd. MDL, dintre care bugetul instituțiilor de educație timpurie este de 2,763 mlrd. MDL. Ponderea bugetului educației la nivel național este de 6.5% din PIB sau 16,9% din totalul alocațiilor din bugetul de stat. Pentru comparație, bugetul pentru educație este de aproximativ de 16 ori mai mare decât bugetul pentru apărarea națională, de 8 ori mai mare decât bugetul pentru cultură, tineret și sport și de 2,5 ori mai mare decât bugetul destinat ordinii publice și securității naționale;

Bugetul mun. Chișinău destinat educației pentru anul 2018 este de 2,015.122 mlrd. MDL, dintre care 84%, adică 1,686.919 mlrd. MDL reprezintă transferurile de la bugetul de stat cu destinație specială. Restul alocațiilor sunt acoperite din contribuțiile locale ale mun. Chișinău.

Ponderea cheltuielilor planificate pentru educație în bugetul municipiul Chișinău reprezintă 49,77% din totalul de 4,049.9 mlrd. MDL.

Totodată, cheltuielile planificate în anul 2018 pentru instituțiile de educație timpurie reprezintă 724,302.7 mln. MDL sau 36% din bugetul mun. Chișinău destinat educației. Adițional, bugetul municipal din 2018 include alocații în valoare de 21,750.6 mln. MDL pentru realizarea reparațiilor capitale a 71 de instituții de educație timpurie.

Suma medie anuală a cheltuielilor anuale per copil din bugetul național și local în mun. Chișinău pentru anul 2018 este de 19,108 MDL, ceea ce este aproximativ egal cu suma medie a cheltuielilor pe țară.

Analizând structura bugetului destinat instituțiilor de educație timpurie, constatăm că majoritatea cheltuielilor sunt direcționate pentru salarizarea personalului de conducere, cel didactic și de suport din cadrul instituțiilor (57%). Cheltuielile pentru alimentația copiilor reprezintă aproximativ 21%, costurile administrative – 17%, cheltuielile de capital – 3%, iar restul – 2% – sunt alte cheltuieli legate de sanitație, inventar și materiale de uz casnic.

Contribuția obligatorie anuală a părinților la bugetele grădinițelor prin intermediul taxelor pe alimentație este în mediu de 1453.4 MDL per copil/an sau câte 130 MDL copil/lună. Volumul total estimat al contribuțiilor obligatorii al părinților fiind de aproximativ 46,827 mln. MDL/an.

Suma medie estimată a donațiilor și plăților neformale este de aproximativ de ~495 MDL per copil/lună sau ~5,445 MDL per copil/anual. Respectiv, părinții din mun. Chișinău contribuie anual în total cu aproximativ ~184,474.360 mln. MDL, ceea ce constituie 25,5% suplimentar la bugetul anual destinat instituțiilor de educație timpurie din mun. Chișinău.

În cadrul sondajului de opinie realizat în contextul actualei analize, 94,9% din părinți au confirmat că oferă contribuții adiționale, 87,2% din părinți au menționat că oferă donații în numerar, iar 73,6% din părinți au recunoscut nu au primit un document confirmativ pentru donațiile oferite.

În același timp, 38,9% din părinți chestionați în sondajul de opinie realizat în contextul prezentei analize spun că oferă contribuții adiționale prin intermediul cotizațiilor în cadrul Asociațiilor Părintești, iar restul menționează că le adună în cadrul așa-numitului fond al grupei sau al grădiniței.

Analizând destinația contribuțiilor financiare ale părinților, constatăm că în mediu 49% – 67% din donațiile și plățile neformale ale părinților sunt orientate spre:

  • acoperirea costurilor de reparație;
  • procurarea produselor de sanitație și a materialului didactic și
  • remunerarea personalului didactic și de suport.

Prezenta analiză de politici publice vizează modul de gestionare al resurselor financiare bugetare și extra-bugetare instituțiile de educație timpurie din mun. Chișinău.

Actorii vizați și beneficiarii analizei sunt:

  • 160 de IET-uri din mun. Chișinău;
  • Directorii, personalul didactic și de suport al IET-urilor;
  • Părinții și copii lor care frecventează IET-urile;
  • Asociațiile părintești;
  • Direcția Generală de Educație, Cultură Tineret și Sport (DGECTS) și DETS-urile de sector;
  • Primăria și Consiliul Municipal al mun. Chișinău;
  • Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC);
  • Guvernul Republicii Moldova.

Sistemul instituțiilor de educație timpurie din mun. Chișinău este afectat de mai multe probleme care în principal se datorează la doi factori cheie:

  • resurse bugetare insuficiente și
  • eficiența și transparența redusă a modului de planificare și gestionare a resurselor financiare bugetare și extra-bugetare destinate învățământului preșcolar.

Acești factori la rândul său generează iminența identificării unor resurse suplimentare, care sunt acoperite de regulă prin intermediul granturilor din programe de asistență externă, a contribuțiilor obligatorii ale părinților (taxa pentru alimentație), a donațiilor legale și într-o măsură mai mare prin plăți neformale din partea părinților oferite direct și indirect prin Asociații Părintești.

Fenomenul plăților neformale continuă să rămână o problemă cheie care:

  • este caracterizat prin suspiciuni de conflicte de interese între conducerea asociației și personalul didactic/de conducere și printr-un nivel redus de transparență al fondurilor administrate;
  • încălcă caracterului benevol al contribuțiilor financiare, fiind atestate numeroase cazuri în care unii părinți sunt impuși să facă donații sau plăți neformale de teama ca copilul lor să nu fie discriminat sau marginalizat;
  • afectează imaginea și integritatea sistemului de educație;
  • creează o percepție generală de abuzuri în administrarea contribuțiilor financiare ale părinților;
  • crește nemulțumirea părinților;
  • scade gradul de acceptabilitate a donațiilor formale din partea părinților.

Motivele principale al fenomenului plăților neformale sunt:

  • lipsa unui regim efectiv de evidență și control al regimului donațiilor,
  • transparența redusă în gestionarea fondurilor colectate din partea asociațiilor de părinți,
  • lipsa unui mecanism funcțional și transparent de informare reciprocă dintre instituția educațională și asociațiile de părinți cu privire la necesitățile și cheltuitele efectuate în cadrul instituției respective,

Mărirea alocațiilor bugetare raportate la necesitățile reale ale sistemului de educație, fără a revizui modul de planificare și gestionare al acestora, nu va contribui la prevenirea și combaterea fenomenului plăților neformale cu toate consecințele acestora.

Pentru mai multe detalii consultați documentul de mai jos.

Această publicație este realizată în cadrul Proiectului ”Audieri Publice pentru Chișinău” implementat în cadrului unui grant oferit de Fundația pentru o Societatea Deschisă (FOSI) în cooperare cu Programul Open Society Eurasia Program. Opiniile exprimate în cadrul publicației aparțin autorului.

Fullscreen Mode
Politica Cookie, Confidențialitate

Acest site foloseste cookie-uri. Navigând în continuare, îţi exprimi acordul asupra folosirii cookie-urilor. Mai mult

Accept