Fenomenului plăților neformale în grădinițele din mun. Chișinău poate fi diminuat printr-o transparență și eficiență mai mare în gestionarea resurselor bugetare și a donațiilor părinților

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) cu susținerea Fundației pentru o Societate Deschisă (FOSI), a organizat ieri, 31 iulie 2018, cea de a treia audiere publică din acest an, dedicată modului de gestionare a resurselor financiare bugetare și extra-bugetare în învățământul din mun. Chișinău. Potrivit analizei IPRE prezentate în cadrul evenimentului, sistemul instituțiilor de educație timpurie din mun. Chișinău este afectat de mai multe probleme care în principal se datorează la doi factori cheie și anume resurse bugetare insuficiente și eficiența redusă a modului de planificare și gestionare a resurselor financiare destinate învățământului preșcolar. Aceștia la rândul lor alimentează fenomenul plăților neformale din partea părinților.

În anul 2018, 49,77% din alocațiile de la bugetul mun. Chișinău sunt destinate educației și reprezintă în total 2,015.122 mlrd. MDL. Totodată, cheltuielile planificate pentru finanțarea celor 160 de instituții de educație timpurie din mun. Chișinău sunt de 724,302.7 mln. MDL. Suma medie a alocațiilor anuale ale mun. Chișinău pentru un copil este de aproximativ 19,108 MDL. Majoritatea cheltuielilor bugetare sunt direcționate pentru salarizarea personalului grădinițelor (57%). Cheltuielile pentru alimentația copiilor reprezintă aproximativ 21%, costurile administrative – 17%, cheltuielile de capital – 3%, iar restul – 2% – sunt alte cheltuieli legate de sanitație, inventar și materiale de uz casnic.

Adițional la resursele bugetare, părinții contribuie cu aproximativ 46,8 mln. MDL pe an prin achitarea taxelor pentru alimentația copiilor (1/3 din costul total al alimentației). De asemenea, potrivit estimărilor experților IPRE, părinții din Chișinău mai oferă adițional aproximativ 184,4 mln. MDL anual prin intermediul donațiilor și într-o măsură mai mare a plăților neformale. Majoritatea contribuțiilor adiționale sunt orientate spre: (1) acoperirea costurilor de reparație; (2) procurarea produselor de sanitație și a materialului didactic, precum și (3) remunerarea personalului didactic și auxiliar.

„În cadrul sondajului de opinie, 94,9% din părinți au confirmat că oferă contribuții financiare adiționale, dintre care majoritatea au recunoscut că le oferă mai mult pentru ca copilul lor să nu fie discriminat. Statutul neformal al majorității contribuțiilor financiare este fundamentat și de faptul că peste 87% din părinți spun că oferă donații în numerar, iar peste 73% din părinți spun că primesc un bon fiscal pentru donațiile oferite”, a menționat autorul analizei, Iulian Groza.

În cadrul audierii publice au participat reprezentanți ai direcțiilor de educație ale Primăriei mun. Chișinău, consilierii municipali, reprezentanți ai părinților și experți din societatea civilă care au venit cu opinii proprii cu privire la subiectul finanțării grădinițelor.

„Persoanele fizice și juridice, inclusiv părinții, au dreptul, dar nu și obligația, de a contribui cu donații. Prin analizele efectuate de noi se demonstrează că plățile neformale sau taxele ilegale și modul de colectare de până acum nu sunt în beneficiul copiilor și de aceea trebuie de schimbat categoric situația”, a declarat Ala Revenco, Directorul Executiv al Asociației Obștești „Părinții Solidari”.

În cadrul audierilor au fost prezentate mai multe recomandări în rezultatul analizei efectuate. Sinteza celor 13 recomandări pot fi găsite aici. Cele mai discutate dintre ele au fost următoarele:

  1. Implementarea sistemului de autonomie financiară în grădinițele din mun. Chișinău, oferind directorului instituției dreptul de a planifica și gestiona resursele bugetare și totodată diminuând din competențele actuale ale Direcțiilor de educație;
  2. Aprobarea de către Consiliul municipal Chișinău a unei Strategii de dezvoltate a instituțiilor de educație timpurie în rezultatul unei inventarieri a necesităților;
  3. Optimizarea cheltuielilor și creșterea eficienței de administrarea a resurselor bugetare destinate grădinițelor prin: (a) externalizarea serviciilor (ex. spălătoria, mentenanță, alimentația); (b) arondarea grădinițelor; (c) reducerea programului de lucru de la 12 ore la 10,5 ore cu revizuirea normei de alimentație a copiilor;
  4. Publicarea bugetelor și rapoartelor financiare ale grădinițelor și ale Asociațiilor Părintești pe o platformă unică – egradinita.md;
  5. Crearea modulului „Donații pentru grădinițe” pe platforma de plăți electronice MPay, adițional la modulul „Taxe pentru grădinițe”;
  6. Implementarea mecanismului de deduceri fiscale a donațiilor efectuate de persoane fizice (părinți) în favoarea instituțiilor publice de educație timpurie din impozitul de pe venit anual.

Olga Bâtcă, expert anticorupție a adăugat că: „Nu se va reuși nimic până când nu vor fi reorganizate fluxurile financiare, care presupune reforma ce ține de autonomia financiară a instituțiilor. O altă problemă, ține de faptul că Asociațiile Părintești sunt folosite ca un paravan, iar problema nu este doar a directorilor grădinițelor, ci și a părinților. Noi am pornit o campanie de informare, care încurajează părinții să refuze să ofere acești bani”.

De asemenea, la eveniment au participat și mai mulți directori de grădinițe. Violeta Surdu, directoarea grădiniței-creșă nr. 26 din mun. Chișinău, a declarat: „Timp de trei ani de când sunt director nu mi-am permis niciodată să cer bani de la părinți. Da, este greu de făcut acest lucru, dar este posibil. Dacă e să vorbim de trecerea instituțiilor la auto-gestiune, atunci este necesar asigurarea cu un salariu decent a personalului instituțiilor. Pe de altă parte, vreau să vă spun că există și alte posibilități de dotare tehnico-materială a grădinițelor și anume granturile. Vorbesc de cazul concret al instituției pe care o conduc unde am obținut cu sprijinul Guvernului României peste 2 mln. MDL și mă bucur pentru asta”.

Pentru mai multe detalii, puteți privi în reluare Audierea Publică aici, precum și consulta mai jos analiza de politicii publice. Mai multe informații despre audierile și propunerile de politici publice ale IPRE pot fi consultate pe pagina noastră web și Facebook.

Reamintim că Audierile publice sunt organizate în cadrul Proiectului „Audieri publice pentru Chișinău 2.0”, implementat de IPRE cu susținerea Fundației pentru o Societate Deschisă (FOSI). Până la sfârșitul anului 2019, ne propunem să contribuim la formularea a 12 propuneri de politici publice în domeniul serviciilor publice, transportului public și reformei administrației publice din mun. Chișinău. Activitățile sunt realizate în parteneriat cu Primăria Municipiului Chișinău, PRIMĂRIAMEA și Privesc.eu, precum și un grup de experți independenți din cadrul societății civile.

Fullscreen Mode

Lasă mesajul tău