Viață privată sau accesul la informația de interes public – ce prevede jurisprudența europeană și cea națională

Anonimizarea excesivă a hotărârilor judecătorești, în special după aprobarea în noiembrie 2017 a Regulamentului privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul unic al instanțelor judecătorești, este principalul subiect ce creează bariere în calea accesului jurnaliștilor și a societății în general la informațiile de interes public. Acest subiect a fost examinat în detalii în cadrul unei analize tematice elaborate de Natalia Rusu, analist IPRE, intitulate  „Protecția datelor cu caracter personal vs accesul la informații publice -jurisprudența europeană și practici naționale”.

Potrivit documentului, dreptul la viață privată, inclusiv păstrarea anonimatului în contextul interacțiunilor cu autoritățile publice sau cu alte persoane de drept privat sunt esențiale pentru asigurarea supremației legii și respectarea drepturilor fundamentale într-un stat de drept. Însă acestea nu pot fi absolute în era guvernelor transparente. Iar anonimizarea hotărârilor judecătorești în Republica Moldova prin prisma jurisprudenței europene, nu face referire la categoriile de excepții de la regula generală a depersonalizării și respectiv nu conferă claritate în vederea asigurării protecției datelor cu caracter personal, dar și a accesului la informații de interes public.

Conform jurisprudenței CEDO și a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), asigurarea echilibrului dintre drepturile concurente de protecție a datelor cu caracter personal și accesul la informații cu caracter public, implică neapărat o evaluare din partea publicului, în special în cazurile când există un interes public sporit și incidență de conflict de interese sau riscuri ridicate de corupție.

În contextul publicării hotărârilor judecătorești, atât CEDO și CJUE publică toate deciziile emise fără practicarea pe larg a principiului anonimizării, excepție fiind deciziile ce conțin date sensibile. Este de reținut că, în cazul acestor două Curți, deosebirea majoră față de cele naționale este că atunci când se examinează fondul cauzei, justițiabilii sunt în drept să solicite anonimatul, iar publicarea acestora are loc în scop educativ în primul rând pentru instanțele judecătorești naționale, dar și pentru publicul larg și pentru societatea civilă. La nivelul țărilor membre ale UE, practica anonimizării deciziilor judiciare este utilizată pe larg în dependență de categoria de persoane participante la procesele de judecată și a categoriilor de date conținute, cu menținerea argumentului respectării integrității și moralității persoanelor fizice.

Analiza oferă și o serie de recomandări specifice propuse autorităților publice din sectorul justiției și actorilor societății civile, care să asigure echilibrul necesar dintre protecția datelor cu caracter personal și accesul la informații de interes public în Republica Moldova și anume:

• Preluarea bunelor practici din jurisprudența Europeană în domeniul echilibrării dreptului accesului la informații publice și celui privind protecția datelor cu caracter personal;
• Elaborarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a unui nou Regulament de publicare a hotărârilor judecătorești cu participarea experților internaționali și a societății civile în conformitate cu prevederile Convenției 108 actualizate și a Regulamentului UE 2016/679, cu luarea în considerare a jurisprudenței CEDO și CJUE.
• Noul regulament ar urma să prevadă inclusiv următoarele aspecte esențiale:
• Principiile și criteriile de anonimizare în baza categoriilor de participanți în procesele de judecată și a gravității cauzelor examinate, precum și prevederea expresă a procedurii de acordare a accesului la datele consemnate participanților la procese în hotărârile de judecată și în cauzele în curs de examinare;
• Excepțiile de publicare personalizată și de acordare a accesului la hotărârile judecătorești de interes public major.
• Noul Regulament al CSM ar putea include proceduri “din oficiu” pentru datele cu caracter personal ce vor fi aplicate pentru decizii și alte date ce țin de cauze în curs de desfășurare (cu rubrici pentru cauze civile, penale, contravenționale și contencios administrativ).
• Procedurile vor servi drept ghid pentru instanțele judecătorești în procesul de anonimizare a hotărârilor și altor acte emise de instanțele de judecată (încheieri, sentințe, prescripții, titluri executorii etc.).
• Un exercițiu amplu de balansare a drepturilor concurente va fi necesar pentru categorii de cauze penale, civile, contravenționale și de contencios administrativ unde elementul de bază este evaluarea interesului public și al celui privat. Cu toate acestea, Regulamentul CSM trebuie să prevadă opțiunea când soluțiile “din oficiu” nu sunt aplicate, în schimb părțile interesate fiind în drept să solicite aplicarea unei alte opțiuni de anonimizare, cu prezentarea probelor în favoarea unei altfel de soluții.
• Implementarea uniformă de către instanțele judecătorești naționale a prevederilor noului Regulament privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul unic al instanțelor judecătorești;
• Efectuarea unor instruiri sistematice a judecătorilor, asistenților, grefierilor și a altor angajați ale instanțelor de judecată precum și ale Consiliului Superior al Magistraturii și Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești.

Pentru mai multe detalii consultați documentul din atașament sau contactați direct autorul: Natalia Rusu, analist IPRE, natalia.rusu[at]ipre.md.

Menționăm că analiza a fost elaborată  în cadrul proiectului IPRE „Analize Tematice a politicilor publice”, realizat cu susținerea Fundației Konrad Adenauer (KAS) în Republica Moldova. Opiniile reflectate în prezenta publicație aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia KAS.