Analiză tematică: Protecția Datelor cu Caracter Personal vs Accesul la Informații Publice. Jurisprudența europeană și practici naționale

Autor: Natalia Rusu, natalia.rusu[at]ipre.md.

Sumar executiv

Dreptul la viață privată, inclusiv păstrarea anonimatului în contextul interacțiunilor cu autoritățile publice sau cu alte persoane de drept privat sunt esențiale pentru asigurarea supremației legii și respectarea drepturilor fundamentale într-un stat de drept. Însă acestea nu pot fi absolute în era guvernelor transparente.

O coerență logică se observă în spiritul jurisprudenței CEDO și a Curții de Justiție a Uniunii Europene de a asigura echilibrul dintre drepturile concurente de protecție a datelor cu caracter personal și accesul la informații cu caracter public. Curțile au accentuat în mod repetat că asigurarea transparenței în procesul de luare a deciziilor implică neapărat o evaluare din partea publicului, în special în cazurile când există un interes public sporit și există incidență sporită de conflict de interese sau riscuri ridicate de corupție.

La nivel național, urmărind practicile statelor membre ale UE, am stabilit că atunci când mai multe drepturi fundamentale concurează între ele, s-au oferit soluții similare, prin aplicarea unui echilibru veritabil care să asigure garantarea acestor drepturi.

În contextul publicării hotărârilor judecătorești, atât CEDO și CJUE publică toate deciziile emise fără practicarea pe larg a principiului anonimizării, excepție fiind deciziile ce conțin date sensibile. Este de reținut că, în cazul acestor două Curți, deosebirea majoră față de cele naționale este că atunci când se examinează fondul cauzei, justițiabilii sunt în drept să solicite anonimatul, iar publicarea acestora are loc în scop educativ în primul rând pentru instanțele judecătorești naționale, dar și pentru publicul larg și pentru societatea civilă. La nivelul țărilor membre ale UE, practica anonimizării deciziilor judiciare este utilizată pe larg în dependență de categoria de persoane participante la procesele de judecată și a categoriilor de date conținute, cu menținerea argumentului respectării integrității și moralității persoanelor fizice.

În Republica Moldova una din dezbaterile majore vizează subiectul anonimizării excesive a hotărârilor judecătorești, în special după aprobarea în noiembrie 2017 a Regulamentului privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul unic al instanțelor judecătorești, care în fapt creează bariere în calea accesului jurnaliștilor și a societății la general la informațiile de interes public. Prin prisma jurisprudenței europene de anonimizare a hotărârilor judecătorești, prevederile Regulamentului nu fac nicio referire la categoriile de excepții de la regula generală a depersonalizării și respectiv nu conferă claritate în vederea asigurării protecției datelor cu caracter personal dar și a accesului la informații de interes public.

În alt context, se observă că dreptul la viața privată și protecția datelor cu caracter personal nu sunt pe deplin înțelese de către actorii implicați în prelucrarea datelor cu caracter personal. Având în vedere intrarea în vigoare la 25 mai 2018 a Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (în continuare Regulamentului UE 2016/679) și adoptarea la 18 mai 2018 a Convenției CoE 108 actualizate, prevederile căreia sunt sincronizate la prevederile Regulamentului UE, Republica Moldova urmează să ofere garanții concrete de securitate a datelor cu caracter personal, inclusiv în mediul virtual, cu aplicarea principiului transparenței, proporționalității, responsabilității, minimizării colectării datelor, incorporării confidențialității la toate etapele (privacy by design).

În cadrul acestei analize vom prezenta contextul general legat de anonimizarea și depersonalizarea în spațiul virtual, după care vom prezenta cele mai relevante practici judiciare ale CEDO, CJUE, dar și a Curților naționale ale statelor membre UE cu privire la soluțiile juridice legate de echilibrarea drepturilor concurente ce țin de viața privată și accesului la informații publice, precum și practicile care vizează anonimizarea hotărârilor judecătorești. De asemenea, ne vom referi și la cadrul legal cu privire la publicarea hotărârilor judecătorești pe portalurile electronice ale instanțelor naționale și aplicarea regulilor de anonimizare față de datele publicate.

Analiza oferă și o serie de recomandări specifice propuse autorităților publice din sectorul justiției și actorilor societății civile, care să asigure echilibrul necesar dintre protecția datelor cu caracter personal și accesul la informații de interes public în Republica Moldova.

Iată o sinteză a celor mai importante recomandări:

  • Preluarea bunelor practici din jurisprudența Europeană în domeniul echilibrării dreptului accesului la informații publice și celui privind protecția datelor cu caracter personal;
  • Elaborarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a unui nou Regulament de publicare a hotărârilor judecătorești cu participarea experților internaționali și a societății civile în conformitate cu prevederile Convenției 108 actualizate și a Regulamentului UE 2016/679, cu luarea în considerare a jurisprudenței CEDO și CJUE.
  • Noul regulament ar urma să prevadă inclusiv următoarele aspecte esențiale:
  • Principiile și criteriile de anonimizare în baza categoriilor de participanți în procesele de judecată și a gravității cauzelor examinate, precum și prevederea expresă a procedurii de acordare a accesului la datele consemnate participanților la procese în hotărârile de judecată și în cauzele în curs de examinare;
  • Excepțiile de publicare personalizată și de acordare a accesului la hotărârile judecătorești de interes public major.
  • Noul Regulament al CSM ar putea include proceduri “din oficiu” pentru datele cu caracter personal ce vor fi aplicate pentru decizii și alte date ce țin de cauze în curs de desfășurare (cu rubrici pentru cauze civile, penale, contravenționale și contencios administrativ).
  • Procedurile vor servi drept ghid pentru instanțele judecătorești în procesul de anonimizare a hotărârilor și altor acte emise de instanțele de judecată (încheieri, sentințe, prescripții, titluri executorii etc.).
  • Un exercițiu amplu de balansare a drepturilor concurente va fi necesar pentru categorii de cauze penale, civile, contravenționale și de contencios administrativ unde elementul de bază este evaluarea interesului public și al celui privat. Cu toate acestea, Regulamentul CSM trebuie să prevadă opțiunea cînd soluțiile “din oficiu” nu sunt aplicate, în schimb părțile interesate fiind în drept să solicite aplicarea unei alte opțiuni de anonimizare, cu prezentarea probelor în favoarea unei altfel de soluții.
  • Implementarea uniformă de către instanțele judecătorești naționale a prevederilor noului Regulament privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul unic al instanțelor judecătorești;
  • Efectuarea unor instruiri sistematice a judecătorilor, asistenților, grefierilor și a altor angajați ale instanțelor de judecată precum și ale Consiliului Superior al Magistraturii și Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești.
Fullscreen Mode

Lasă mesajul tău