Iulian Groza: UE așteaptă rezultate, dincolo de declarațiile care susțin aspirațiile europene /// Europa Liberă

Al cincilea summit al Parteneriatului estic are loc la Bruxelles în 24 noiembrie 2017. Șefii de stat și de guverne din țările membre ale Uniunii Europene și din cele șase țări care fac parte din acest program comunitar vor discuta cum anume vor coopera în viitor. Se va face atunci o evaluare a ultimelor realizări de la ultimul summit al Parteneriatului de la Riga în 2015, cu accent asupra beneficiilor tangibile oferite cetățenilor celor șase țări din acest program al Uniunii Europene. În sprijinul unei abordări mai puternic orientate spre rezultate față de Parteneriatul estic, Uniunea a identificat 20 de obiective-cheie pentru 2020, cu etape care trebuie parcurse până la summitul de la Bruxelles din noiembrie. Pentru a atinge aceste obiective, cooperarea se bazează pe mai multe domenii prioritare, convenite la summitul de la Riga: economie mai puternică, dezvoltare economică și oportunități de piață mai bune, guvernare puternică, consolidarea instituțiilor, conectivitate puternică, întărirea interconexiunilor, mai ales în domeniul transportului și energiei, creșterea capacității de circulație a persoanelor obilitate și contacte interumane crescute. Valentina Ursu a stat de vorbă cu directorul executiv al Institutului de politici și reforme europene de la Chișinău, Iulian Groza, fost ministru adjunct de externe al R.Moldova.

Europa Liberă: În 24 noiembrie, la summitul Parteneriatului Estic de la Bruxelles, va participa și o delegație a Republicii Moldova, alături de celelalte încă cinci state care fac parte din acest aranjament. Despre perspectivele de evoluție a relațiilor dintre UE și țările aflate în vecinătatea estică și, mai ales, despre așteptările pe care le are Chișinăul de la acest summit să discutăm.

Iulian Groza: „Așteptări moderate, având în vedere că aspirațiile și ambițiile atât ale Republicii Moldova, cât și ale celorlalte două țări asociate sunt destul de mari – de a obține o recunoaștere a perspectivei europene. Dincolo de acest lucru, există și multe așteptări din partea țărilor Parteneriatului Estic, în special celor asociate la Bruxelles și nu numai la Bruxelles, dar și în societatea civilă din cadrul Parteneriatului Estic față de rezultatele pe care trebuie să le livreze aceste țări. De asta, sigur că rezultatele summitului de la Bruxelles în principiu putem deja să le anticipăm. În mare parte vom constata anumite evoluții care s-au întâmplat în ultimii doi ani de zile, după summitul de la Riga și, în special, că toate cele trei țări asociate implementează Acordul de Asociere, inclusiv Ucraina, chiar dacă a avut o situație mai complicată cu privire la procesul de ratificare. Toate cele trei țări asociate beneficiază de regim fără de vize în spațiul Uniunii Europene. Armenia, care este țară membră a Uniunii Euroasiatice, a reușit totuși să negocieze și probabil vom asista la semnarea unui acord cuprinzător de parteneriat avansat cu Uniunea Europeană, care este un acord practic care repetă Acordul de Asociere, dar fără componenta importantă care ține de integrarea economică și zona de liber schimb cu Uniunea Europeană. Cel mai interesant este că relațiile cu Belarus au luat o dinamică mai nouă, mai diferită, mai pozitivă în ultima perioadă. Însuși faptul că președintele Lukașenko a fost invitat oficial să participe la acest summit este un indiciu că relațiile cu Uniunea Europeană avansează pe o dimensiune destul de bună, mai ales că ne așteptăm ca spre sfârșitul anului curent Uniunea Europeană și Belarus să încheie așa-numitele „priorități de parteneriat”; ceva similar cum avem noi încheiat cu Uniunea Europeană pe agenda de asociere. Azerbaidjanul rămâne țara care are, probabil, cele mai multe probleme la capitolul drepturilor omului și democrației, având în vedere situația care există acolo, dar și acolo Uniunea Europeană s-a angajat într-un proces de negocieri a unui nou acord cu Azerbaidjanul. Deci, ce vreau să spun este că, dincolo de provocările cu care se confruntă acest spațiu, legat de presiunile care vin din partea Federației Ruse, legat de unele probleme în procesul de democratizare în țările Parteneriatului Estic, având în vedere că așteptările sunt foarte mari, în legătură cu realizarea angajamentelor în Acordul de Asociere, dar toate țările continuă să fie afectate de problema corupției, de funcționarea ineficientă a justiției, probleme de administrație, funcționarea, în mare parte ineficientă, a instituțiilor de stat, dar partea plină a paharului este faptul că Uniunea Europeană și Comisia Europeană reconfirmă sprijinul lor pentru parcursul european, pentru parcursul de reforme al țărilor care s-au angajat în acest proces. Și chiar dacă Republica Moldova este într-o situație în care practic suportul financiar, care a fost promis și urma să vină în Republica Moldova într-un fel sau în altul este în suspans, având în vedere acele condiționalități pe care trebuie să le îndeplinim și având în vedere că și asistența pentru reforme în justiție a fost suspendată, în pofida la acest lucru, Uniunea Europeană reconfirmă suportul său și în același timp încearcă să sprijine societatea civilă din țările Parteneriatului Estic, să sprijine implicarea lor în procesul de luare a deciziilor, să fie mai active inclusiv în procesul de monitorizare și până la urmă există și acele livrabile, douăzeci de livrabile, pe care le vom vedea aprobate la summitul de la Bruxelles, douăzeci de livrabile care vin să dea o altă dimensiune Parteneriatului Estic cu niște chestiuni mai concrete, care să vină să fie în beneficiul cetățenilor.”

Europa Liberă: La începuturi, Republica Moldova a reușit să încânte Bruxelles-ul și să obțină chiar acel statut de „elev silitor” în cadrul acestui aranjament european, ca după asta să ajungă să i se spună și „codașul” în cadrul Parteneriatului Estic. Mai poate recâștiga acea încredere pe care a avut-o la început țara?

Iulian Groza: „Eu cred că da. În condițiile în care guvernarea și autoritățile responsabile vor asigura implementarea cu bună-credință a prevederilor Acordului de Asociere.”

Europa Liberă: Ce înseamnă „implementarea cu bună-credință a prevederilor Acordului de Asociere”?

Iulian Groza: „Înseamnă punerea în aplicare a reformelor despre care se discută tot de mult și despre care autoritățile cunosc și…”

Europa Liberă: Și guvernanții spun că mai mult de 90 la sută din acele angajamente pe care și le-au asumat autoritățile de la Chișinău sunt onorate.

Iulian Groza: „Aici sigur că există o diferență în apreciere, fiindcă este un aspect atunci când vorbim de promovarea legilor, promovarea anumitor acte normative, dar problema rezidă în modul în care se implementează cadrul legal și modul în care se implementează reformele.”

Europa Liberă: Și Bruxelles-ul ce supraveghează acum – implementarea acelor legi care au fost adoptate în Parlament?

Iulian Groza: „Bruxelles-ul și Uniunea Europeană, dar și societatea civilă nu doar în Moldova, dar și în alte țări ale Parteneriatului estic pun accept pe exact care sunt rezultatele procesului de implementare, analizând, de exemplu, sectorul anticorupție, în ce măsură se luptă cu corupția la nivel înalt. Vorbind de sectorul justiției, să vadă în ce măsură acele reforme care se vorbește atât de mult că s-au aprobat aduc rezultate sau nu, fiindcă, dacă ne uităm la modul în care funcționează justiția în Republica Moldova, atunci vedem că oricum există mai multe carențe la capitolul funcționării, spre exemplu, sistemului de justiție în partea ce ține de calitatea, de integritatea judecătorilor sau modul în care sunt promovați judecătorii, sau modul în care este format, de exemplu, Consiliul Superior al Magistraturii, nemaivorbind de Agenția Națională de Integritate, agenție, care de mult trebuia să funcționeze, dar, din motive diferite, nu are un conducător și asistăm, practic, la amânarea implementării pachetului de integritate, lucru care afectează cu siguranță lupta cu corupția în sistemul public.”

Europa Liberă: Inițial, atunci când s-a creat acest Parteneriat Estic, li s-a oferit șansa acestor șase republici ex-sovietice să se modernizeze în conformitate cu modelul occidental. Pe de altă parte, țările acestea așteaptă mai mult asistență financiară, dacă e s-o spunem direct, și poate că mai puțin țin cont de faptul că ți se oferă mai mult, dacă livrezi mai multe rezultate. Bruxelles-ul cunoaște realitățile din fiecare stat?

Iulian Groza: „Bruxelles-ul sigur că cunoaște foarte bine care sunt realitățile, care sunt obiectivele, care sunt aspirațiile, dar mai mult cunoaște care este limita voinței politice la momentul de față în toate țările Parteneriatului Estic, fiindcă în momentul în care țări precum Moldova, Ucraina și Georgia declară că vor să devină țări membre ale Uniunii Europene și vor o perspectivă clară de aderare la Uniunea Europeană, sigur că Uniunea Europeană se așteaptă, dincolo de aceste declarații, să vadă niște rezultate care să susțină aceste aspirații. Adică, dacă declarăm că sprijinim sau împărtășim valorile Uniunii Europene, atunci Uniunea Europeană în general se așteaptă că aceste țări, autoritățile, în primul rând, să acționeze ca atare. Dacă gândim că dorim să fim membri ai Uniunii Europene, sigur că mi-aș dori ca și autoritățile să aibă aceeași abordare când este vorba de implementarea acestor reforme, dar mai important de aplicarea acestor valori și principii care, din păcate, în Republica Moldova au fost discreditate, inclusiv în context politic. Pe de altă parte, mă bucură faptul că sprijinul pentru opțiunea europeană în Republica Moldova, iată, cunoaște o puțină așa reanimare. Am văzut și ultimul sondaj realizat de IRI, care arată o îmbunătățire a situației. Nu cred că acest lucru se datorează performanțelor fenomenale din partea autorităților. Mai mult, probabil, acest lucru se datorează scăderii încrederii cetățenilor în perspectivele reale ale opțiunii pro-estice, a aderării la Uniunea Euroasiatică, fiindcă beneficiile Acordului de Asociere vorbesc de la sine. Avem un comerț cu balanță pozitivă orientat spre Uniunea Europeană. Sigur că potențialul nu este valorificat pe deplin, iarăși din cauză că avem mai multe carențe la capitolul realizării condițiilor pentru a accesa piața Uniunii Europene în condiții mult mai bune. Pe de altă parte, avem o mobilitate puternică între cetățenii noștri și cei din Uniunea Europeană pe dimensiunea de cercetare, pe educație. Beneficiile regimului fără de vize vorbesc de la sine și sigur că în acest sens, vorbind despre asistența pe care trebuie s-o ofere Uniunea Europeană, aici probabil vom asista și deja asistăm la o schimbare de optică în abordarea Uniunii Europene pe dimensiunea asistenței, fiindcă Uniunea Europeană dorește ca asistența pe care o oferă să aducă rezultate tangibile pentru cetățeni, în primul rând. Și vorbind despre rezultate tangibile, sigur că accentul va fi pus pe monitorizarea nu doar a adoptării de legi, dar a modului în care se aplică aceste legi și, în funcție de rezultatele care se vor înregistra în acest sens, Uniunea Europeană va debursa noi fonduri. Și aici vedem că Uniunea Europeană oferă și într-un fel o reconfirmare a acestor lucruri. Cunoaștem că, două săptămâni în urmă, Parlamentul European a aprobat un buget mărit pe sprijinul în spațiul Parteneriatului Estic, peste 25 de milioane de euro, fonduri care vor fi direcționate inclusiv pentru consolidarea capacităților de informare și de rezistență în fața pericolelor din afară, dar mai important și mă bucură este că Uniunea Europeană pune un accent mai mare pe suportul dezvoltării comunităților la nivel local, suportul în dezvoltarea businessului mic și mijlociu, dezvoltarea societății civile la nivel local, fiindcă până la urmă de modul în care vor evolua aceste instituții în Republica Moldova va depinde foarte mult în ce măsură noi vom pune în aplicare acele valori europene și modul în care vor funcționa instituțiile de stat în Republica Moldova în spiritul acestui principiu de democrație care, din păcate, mai șchiopătează. Dar nimic nu este pierdut, eu cred că summitul de la Bruxelles ne va oferi o nouă perspectivă în sensul în care o nouă mobilizare pentru a face mai multe, instrumente vor apărea mai multe, vom avea mai multe virabile pentru anul 2020 și deja imediat, probabil în momentul în care se va finaliza summitul toți, și aici mă refer și la experții independenți, și la comunitatea de afaceri, și la autorități, deja trebuie să ne gândim ce trebuie să facem ca în anul 2019, la următorul summit al Parteneriatului Estic, să creăm condiții pentru ca această perspectivă europeană să devină mai reală, în pofida provocărilor cu care se confruntă și Uniunea Europeană, și noi. Deci, totul depinde, în primul rând, de noi.”

Europa Liberă: Și credeți că, dacă s-ar oferi această perspectivă europeană pe care guvernanții spun că o așteaptă și chiar de nenumărate ori am auzit că spuneau că e timpul să meargă cu o cerere de aderare, să o depună la Bruxelles, credeți că e pregătită astăzi Moldova să meargă pe această cale?

Iulian Groza: „Moldova trebuie să aspire, Moldova trebuie să obțină această recunoaștere, această perspectivă europeană, că asta ar putea să nu dureze mai mult, dar simplul fapt de recunoaștere sigur că nu va genera schimbarea. Schimbarea ține de noi și, pe de altă parte, iată și Parlamentul European a promovat o rezoluție și niște recomandări pentru summitul de la Bruxelles în care a spus foarte clar că toate țările asociate au o perspectivă europeană prin prisma articolului 49. Deci, nouă nu ne rămâne decât să suflecăm mânecile, să punem în aplicare Acordul de Asociere, să demonstrăm că nu doar împărtășim, dar și realizăm aceste valori și principii care se referă la democrație, stat de drept și venim cu rezultate concrete în beneficiul cetățenilor.”

Europa Liberă: Și Moldova, împreună cu regiunea transnistreană, poate să demonstreze că îmbrățișează acest parcurs european?

Iulian Groza: „Sigur că da.”


Lasă mesajul tău