IPRE a făcut public un raport privind practicile bune care ar putea fi preluate din România privind lupta anti-corupție

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Centrul Român de Politici Europene (CRPE), au prezentat astăzi, 23 octombrie 2017, în cadrul unui atelier de lucru, concluziile Raportului „Republica Moldova în afara corupției – lecții învățate din experiența României”, elaborat de experții proiectului în rezultatul vizitei de documentare întreprinse la București în luna mai anul curent.

Raportul include o analiză a politicilor anti-corupție ale României și Republicii Moldova, dar și un set de recomandări cu caracter legislativ și instituțional pentru îmbunătățirea luptei cu corupția în Republica Moldova care ia în calcul experiența României. Potrivit autorilor studiului, experiența României în lupta contra corupției a demonstrat că s-a reușit implementarea unor procese ireversibile care au oferit în final un mecanism de luptă contra corupției, indiferent de apartenența politică sau de grup a persoanelor pasibile de răspundere penală pentru acte de corupție, iar sistemul justiției a fost suficient de stabil la diverse tentative de a bloca procesele de eradicare a acestui fenomen grav din societatea română.

„În anul 2016, 1273 inculpați au fost trimiși în judecată dintre care, peste 30 oficiali de rang înalt, 47 primari, 12 viceprimari, 5 președinți de consilii județene, 15 magistrați, 91 polițiști, 17 avocați, 14 militari, iar în urma acestor dosare au fost acumulate acțiuni asiguratorii în valoare de 1,6 miliarde lei românești. Sigur că în acest proces, România a avut un suport dar și o solicitare constantă din partea partenerilor de dezvoltare în avansarea reformei în sectorul justiției și în lupta eficientă contra corupției. Astfel, suportul UE și SUA în consolidarea instrumentelor de luptă contra corupției, precum și aplicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare în contextul calității de stat membru al UE, au asigurat monitorizare constantă și riguroasă a proceselor de reformă în sectorul justiției”, a menționat Bianca Toma, director de programe CRPE.

Autorii raportului sunt de părere că pentru Republica Moldova sunt relevante eforturile depuse în România pentru a asigura independența judecătorilor, prin consolidarea pozițiilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), proceselor de numire în funcție și de carieră ale judecătorilor, promovarea instrumentelor de selecție bazate pe merit ale membrilor CSM și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). La finele anului 2017 se consumă mandatele membrilor actuali ai CSM și CSP, iar selecția în cadrul adunărilor generale ale judecătorilor și procurorilor a profesioniștilor integri din sistem contribuie la selecția și promovarea ulterioară a profesioniștilor integri în sistemul organelor procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

„Cu toate că în perioada 2011-2016 au fost realizate mai multe acțiuni din Strategia Națională Anticorupție, au fost înregistrate întârzieri în reforma procuraturii, precum și o lipsă de voință politică în implementarea unor reforme legate de justiția penală. Astfel, bazând-ne pe experiența României, este necesar de concentrat eforturile Procuraturii Anticorupție pe cauze cu impact sporit negativ asupra societății, iar cauzele de corupție cu impact redus necesită a fi redirecționate către procurori și ofițeri de urmărire penală din cadrul procuraturilor teritoriale, oficiile CNA și ofițerii de urmărire penală din sistemul organelor de interne. Totodată, am putea prelua din România practici legate de numirea unor persoane integre în funcții cheie, îndeplinirea angajamentele stabilite în Acordul de Aderare al României la UE, asigurarea și apărarea independenței sistemului judiciar etc.”, a declarat Iulian Rusu, expert IPRE.

Potrivit autorilor, un aspect deosebit de important îl constituie modul în care cadrul legislativ și regulator din Moldova tratează relațiile cu jurisdicțiile off-shore. Cauzele de anvergură din Moldova din ultimii ani ce țin de frauda bancară, spălarea de bani, parteneriate publice-private, concesiuni, achiziții publice și alte domenii de interes public arată că sunt utilizate jurisdicțiile off-shore pentru a camufla beneficiarii efectivi ai tranzacțiilor financiare. Deși nu există o practică unică în cadrul UE și al statelor membre în acest domeniu, sunt necesare instrumente de protecție cel puțin a domeniului public. Experiența României în protejarea interesului public gestionat prin achiziții publice, parteneriate publice-private, concesiuni și privatizare sunt relevante și în contextul Republicii Moldova. Aplicarea instrumentelor suplimentare de protecție în beneficiul public reduce și din posibilitățile practice de acte de corupție pentru domeniile menționate mai sus.

Pentru mai multe detalii puteți consulta Raportul de mai jos, precum și înregistrarea video integrală a atelierului aici.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Republica Moldova în afara corupției – lecții învățate din experiența României”, implementat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Centrul Român pentru Politici Europene (CRPE) cu susținerea Programului Statul de Drept Europa de Sud-Est al Fundației Konrad Adenauer. Opiniile reflectate în raport aparțin autorilor și nu reflectă opinia Programului Statul de Drept Europa de Sud-Est al Fundației Konrad Adenauer.