Amnistia fiscală și de capital – proiecte promovate într-o grabă fără precedent pentru a servi intereselor (înguste ale) societății

Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.”

Constituția Republicii Moldova, art. 16, al. (2).

 La data de 16 decembrie 2016, Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege privind liberalizarea capitalului și stimularea fiscală (proiectul. nr. 452) și proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative (proiectul nr. 451). Ambele proiecte de lege au fost înregistrate la Parlament la 1 decembrie 2016 și au fost adoptate în prima lectură într-o grabă fără precedent la 16 decembrie, cu încălcarea tuturor regulilor ce țin de transparența în procesul decizional și de elaborare a actelor legislative.

Legea privind liberalizarea capitalului și stimularea fiscală, în esență, este compusă din 2 componente de bază. Prima ține de liberalizarea capitalului: orice persoană fizică (cetățean al Republicii Moldova sau reprezentant legal al acestuia (părinte, adoptator, tutore, curator) va putea declara activele (ex: mijloace bănești, bunuri imobiliare, cote-părți, valori mobiliare, mijloace de transport rutier) care până în prezent erau înregistrate pe alte persoane (ex: rude, persoane interpuse etc.) sau neînregistrate deloc, sau va putea reevalua activele declarate la o valoare mai mică, fiind garantată protecția juridică (statul nu va putea verifica proveniența acestor active şi nici nu va putea aplica sancţiuni funcționarilor publici pentru dobândirea ilicită sau nedeclararea acestor proprietăţi), în schimbul unei taxe de 2% din valoarea activelor. A două componentă vizează stimularea fiscală: anularea tuturor penalităților fiscale a persoanelor fizice și juridice în schimbul achitării sumei datorate. În esență, proiectul de lege prevede o amnistie a capitalului și o cvasi-amnistie fiscală (vizează doar penalitățile fiscale, nu și datoria de bază).

Totodată proiectul nr. 451 interzice Autorității Naționale de Integritate să verifice averea liberalizată și interzice organelor fiscale să efectueze controlul corectitudinii calculării și achitării impozitelor și altor taxe pentru perioadă supusă amnistiei fiscale.

Proiectele nr. 451 și 452 sunt promovate într-o grabă fără precedent, cu încălcarea regulilor ce țin de transparența în procesul decizional și de elaborare a actelor legislative.

Conform Concepției privind cooperarea dintre Parlament și societatea civilă, organizațiile societății civile pot depune comentarii la proiectele de acte normative timp de 15 zile lucrătoare de la data plasării proiectelor pe pagina web a Parlamentului sau de la solicitarea expresă a Parlamentului, iar organizaţiile societăţii civile trebuie să fie anunţate despre data convocării întrunirilor neplanificate cu cel puţin 10 zile înainte.

În cazul proiectelor de lege nr. 451 și 452, acestea au fost înregistrare la 1 decembrie 2016 și nu au fost transmise părților interesate. Mai mult, a fost organizată doar o dezbatere publică, care a durat 2 ore, la 14 decembrie 2016, cu doar o zi înainte de examinarea proiectului de lege în Parlament. Reprezentanții societății civile au fost invitați la dezbaterea din 14 decembrie doar cu o zi înainte, în jurul orelor 13:00 pe 13 decembrie 2016.

O asemenea dezbatere nu poate fi calificată drept dezbatere publică, deoarece a fost organizată cu încălcarea vădită a prevederilor legale, iar ca rezultat executivul, partenerii de dezvoltare, reprezentanții societății civile și mediului de afaceri nu au avut suficient timp pentru a face cunoștință în detalii cu proiectele de lege nr. 451 și 452 și, să formuleze recomandări calitative și bazate pe evidențe.

Societatea civilă menționează că proiectele de lege nu sunt însoțite de o analiză a problemei pentru a evidenția amploarea, cauzele și efectele acesteia, de opțiuni alternative propuse pentru soluționarea problemei și de analiza de impact a opțiunilor în cauză. Prin urmare, nu sunt clare așteptările autorilor proiectelor de lege privind efectele amnistiei propuse. Având în vedere rapiditatea cu care se promovează, dar și calitatea proiectelor de lege , se creează impresia că amnistia propusă urmărește scopuri ascunse, nefiind  ancorată într-un cadru mai larg de politici de formalizare a economiei.

Societatea civilă atrage atenția și asupra riscurilor pe care le comportă aceste două inițiative legislative și anume:

1. Riscul de creștere și mai puternică a evaziunii fiscale;

2. Riscul de creștere a corupției și spălării de bani;

3. Riscul de imagine pentru sectorul bancar;

4. Riscul înrăutățirii relațiilor cu partenerii de dezvoltare.

În acest context  societatea civilă solicită :

1. autorilor proiectelor de lege nr. 451 și 452 să le retragă, chiar dacă au fost adoptate în prima lectură.
2. demararea de către Parlament a unor consultări extinse și transparente cu societatea civilă, partenerii de dezvoltare, mediul de afaceri și alți actori relevanți cu privire la ajustarea din temelii a proiectelor de lege respective, în vederea excluderii definitive a riscurilor identificate în prezentul document, precum și alte riscuri evidențiate eventual de alți actori.
3. demararea unei reforme complexe cu scopul diminuării considerabile a economiei informale. Anume aceasta trebuie să fie scopul decidenților de politici, iar amnistia fiscală și de capital nu trebuie să fie scop în sine (așa cum este percepută la moment). În acest sens, reforma trebuie să vizeze acțiuni mult mai fundamentale și eficiente decât amnistia propusă.

Notă de poziție pe marginea inițiativei legislative privind amnistia fiscală și de capital disponibilă mai jos.

Semnatari (lista  se completează):

1. Centrul Analitic Independent Expert-Grup
2. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
3. Centrul de Analiză și Pevenire a Corupției
4. Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)
5. Transparency International – Moldova
6. Asociația pentru Democrația Participativă (ADEPT)
7. Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)
8. Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC)
9. Veaceslav NEGRUȚĂ
10. Alexei BUZU
11. Ion PREAȘCA
12. Dumitru VICOL
13. Sergiu TOFILAT
14. Alexandru ZGARDAN
15. Stat MADAN
16. Sergiu UNGUREANU
17. Alexandru FALA

***  Societatea civilă din România cere președintelui Klaus Iohannis, Guvernului si principalelor partide parlamentare să ia în considerare suspendarea împrumutului de sprijin bugetar pentru Republica Moldova în cazul în care Parlamentul de la Chișinau va aproba și în lectura a doua legea amnistiei fiscale si anularea obligatiei declararii averilor.