Creștere economică de doar 0,5%, 27 de lei pentru un euro și riscul neplăților salariale – sunt problemele cheie ale acestui an

Economiștii Institutului de Politici și Reforme Europene (IPRE) consideră că, în 2016, economia Republicii Moldova va continua să se confrunte cu mari probleme. Potrivit unui studiu, elaborat de Eugen Ghilețchi, Viorel Roșcovan și Dumitru Vicol, noul guvern va trebui să înfrunte cel puțin trei constrângeri economice considerabile în următoarele 12 luni și anume: incertitudinile bugetare, finanțarea tot mai costisitoare a deficitului bugetar și fluctuațiile pe piața valutară.

După ce în anii 2013-2014, Republica Moldova a avut cea mai rapidă creștere economică din Europa (9,4%, 4,6%), autorii studiului prognozează, în acest an, o creștere economică modestă, de doar 0,5%. „Actualmente, Guvernul operează cu un buget provizoriu, în condițiile unei inflații este de peste 13,5%. Astfel, Legislativul va fi forțat să-și ajusteze cheltuielile pentru a acoperi deprecierea leului, fapt imposibil în condițiile unui buget provizoriu. În caz contrar, bugetarii vor fi primii care vor avea de suferit. Totodată, indexarea pensiilor și altor alocații sociale la fel nu va fi posibilă, astfel creând-se premise pentru nemulțumiri sociale semnificative”, susține expertul IPRE, Viorel Roșcovan.

Conform Ministerului Finanțelor, pentru anul 2016, era estimat un deficit bugetar de aproximativ 7,3 miliarde lei sau peste 5,6% din PIB (Figura 1). Astfel, acest deficit necesită surse sigure de acoperire, or în condițiile economice actuale lucrul acesta este imposibil. Odată cu sistarea finanțării externe dar și lipsa unui acord cu FMI, singura alternativă pentru acoperirea deficitului bugetar rămâne piața internă.

figura11

Guvernul se împrumută de la bănci cu o rată de dobândă de 26,34%, acesta fiind cel mai înalt din anul 2000 până în prezent. „Acest fapt denotă dificultatea economică în care se află Moldova, și prăpastia de care se apropie cu pași grăbiți. În cazul neidentificării surselor externe pentru acoperirea deficitului bugetar, credem că scenariul neplăților obligațiunilor fiscale e în jur de 20%, iar pentru plata salariilor e de 30%”, consideră Dumitru Vicol.

Potrivit analizei IPRE, în 2015 remitențele s-au redus cu peste 30%, iar conflictul ruso-ucrainean a afectat doi importanți parteneri de export ai Moldovei, exporturile spre Rusia fiind în scădere cu 45%, iar spre Ucraina –  cu 58%, acești factori influențând devalorizarea leului. La aceștia se mai adaugă criza din sectorul bancar.

„Este important de subliniat că efectul deplin al delapidărilor din sectorul bancar va fi resimțit doar după contabilizarea datoriilor oferite din rezervele Băncii Naționale a Moldovei, și anume atunci când garanția de stat în valoare de 14,2 miliarde lei va fi convertită în datorie publică. Totodată, în cazul în care remitențele și exporturile nu vor reveni pe o traiectorie pozitivă, și în condițiile în care asistența străină va rămâne blocată, anul 2016 va continua să fie caracterizat prin importante fluctuații valutare. Astfel, conform estimărilor noastre, leul ar putea pierde până la 20% din valoare până la finele anului, ajungând la o rată de schimb de 27 lei per euro”, explică Eugen Ghilețchi.

IPRE conchide că, în aceste condiții, semnarea unui acord cu FMI este un imperativ, iar demararea negocierilor trebuie să înceapă în timp cât mai scurt. Totodată, adoptarea unui buget care să ia în considerare angajamentele asumate față de partenerii de dezvoltare în vederea deblocării asistenței externe este la fel de crucială.

Fullscreen Mode

Lasă mesajul tău