Modelul DNA-ului și misiunea EUJUST în Republica Moldova

8 decembrie 2015

Republica Moldova are nevoie de instrumente clare în lupta anti-corupție, iar unele dintre acestea ar putea fi experiența DNA-ului din România și aducerea unei misiuni EUJUST la Chișinău. Despre aceasta, dar și despre alte subiecte actuale legate corupție, au discutat ieri, 7 decembrie 2015, cei peste 100 de participanți la Conferința Națională Anticorupție, organizată de Institutul pentru Politici și Reforme Europene la Chișinău.

În deschiderea conferinței, Pirkka TAPIOLA, Șeful delegației UE în Republica Moldova, a menționat că: „În toate societățile aflate în tranziție, la fel ca și în Republica Moldova, există corupție și aceasta blochează dezvoltarea țării deoarece există anumite grupuri de interese care nu vor schimbări. Totodată, în Republica Moldova nu există un consens național, iar societatea este foarte polarizată. Eu cred că a venit timpul ca societatea civilă să lucreze împreună și să schimbe voința politică în altă direcție”.

La rândul său, Hans Martin SIEG, director executiv al IPRE, a declarat că politicul trebuie să lupte contra corupției, iar rolul societății civile este extrem de important. „Unul din mesajele cheie în lupta anti-corupție este faptul că societatea civilă trebuie să pună cât mai multă presiune asupra clasei politice. Numai așa vom atinge obiectivele dorite”, a conchis expertul.

Primul panel al conferinței, moderat de Eremei PRISEAJNIUC, expert IPRE, a fost dedicat sistemului de drept și condițiilor cheie pentru o funcționare eficientă a sistemului anti-corupție. În cadrul acestei runde, Nistor CĂLIN, Procuror Șef-Adjunct al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din România, a prezentat experiența bogată a direcției in lupta împotriva corupției, care ar putea fi preluata și implementata în Republica Moldova.

„Datorită eficienței în lupta anticorupție, DNA-ul românesc ajuns să aibă 62% de susținere din partea populației. Această se întâmplă pentru că am început să avem succese, iar esența acestora este să faci investigații de calitate. Dar, pentru a fi bune ele trebuie făcute doar bazând-se pe acumularea probelor incontestabile. De asemenea, consider ca procurorii trebuie să fie curajoși și să aibă o libertate în investigarea cazurilor. După mai mulți ani de activitate pot să vă recomand astăzi un sistem judiciar analogic celui din România”, a declarat Nistor CĂLIN.

La rândul său, Eugen CARPOV, Membru al Comisiei Securitate Națională, Apărare și Ordine Publică a Parlamentului Republicii Moldova, a menționat: „Pentru a asigura lupta eficientă anti-corupție urmează a fi întreprinse acțiuni, care vor fi implementate cu sprijinul partenerilor strategici externi, cum este Uniunea Europeană. Dar, pentru a fi eficienți, este necesară implicarea tuturor actorilor din interiorul țării. În acest context, aș dori să remarc acea evaluare a instituțiilor de drept ce se efectuează de către echipa de experți din UE. Recomandările acestei echipe urmează a fi transpuse integral, iar, pentru a ne asigura în aceasta, urmează să revenim la ideea înființării unei misiuni europene permanente EUJUST, despre care discutam începând cu 2014, în perioada Guvernului condus de Prim-ministru Iurie LEANCĂ. Misiunea compusă din judecători și procurori europeni va asigura monitorizarea realizării recomandărilor și executării cu succes a reformei în domeniul organelor de drept si justiție”.

De asemenea, în cadrul panelului dedicat organelor de drept au luat cuvânt Olga BÎTCĂ, Președintele Alianței Anticorupție din Chișinău și Vitalie VEREBCEANU, Director al Direcției Generale Prevenirea Corupției al CNA.

În cea de a doua parte a Conferinței Naționale Anticorupție, moderată de Ruslan CODREANU, expert IPRE, s-a vorbit despre reforma Administrației Publice, precum și despre necesitatea unei abordări complexe în lupta împotriva corupției. Eka TKESHELASHVILI, ex viceprim-ministrul Georgiei, Președinte al Institutului pentru Studii Strategice (GISS), Tbilisi, a ținut să remarce că reforma administrației publice trebuie să țină pasul cu dezvoltarea economică, iar sarcina inițială a acestei reforme este transparența față de societatea civilă și populație. „Noi, în Georgia, am luat capitalul politic și l-am folosit ca o investiție pentru viitor. Am micșorat aparatul administrației publice, astfel incit aceasta să se ocupe doar de funcții concrete. De asemenea, în sistemul administrației publice trebuie să sa existe o corelație între sancțiune și stimulare. Atunci când numai pedepsim și nu încurajăm, corupția se va menține”, a conchis în discursul său reprezentanta Georgiei.

Totodată, în cadrul acestui panel au mai avut prezentări Sorin MEREACRE, Președinte al Fundației Est-Europene și Ion GUMENE, ex-consilier al Primului Ministru.

Cea de a treia parte a evenimentului, moderată de Victor LUTENCO, expert IPRE, a fost dedicata în totalitate rolului societății civile în lupta și reformele anti-corupție. În cadrul acestui panel, organizatorii Conferinței, de asemenea, au prezentat exemplul României și au invitat-o pe Ana OTILIA NUȚU, analist pe politici anticorupție, Expert Forum România (EFOR), București. Aceasta a vorbit modul în care societatea civilă din țara vecină și-a unit eforturile cu cetățenii și au pus presiune pe autorități. Cu toate acestea, eforturile de combatere anti-corupție nu ar fi fost eficiente fără un suport din occident. „Aderarea României la Uniunea Europeană a fost condiționată de necesitatea efectuării reformelor organelor de drept și justiției. Doar așa, aceste reforme au putut fi realizate cu sprijinul din partea partenerilor din exterior. Avantajul nostru a fost presiunea din partea UE”, a spus analistul.

De asemenea, în ultima parte a evenimentului au vorbit Vladimir CEBOTARI, Ministru al Justiției din Republica Moldova și Lilia CARASCIUC, director executiv Transparency International Moldova. „Societatea civilă, împreună cu mass-media, sunt cei care ne ajută la formarea unor opinii sau poziții. Orice lucru poate fi îmbunătățit atunci când recunoaștem greșelile, le analizam minuțios, iar ca rezultat schimbăm spre bine situația”, a conchis Ministrul.

Conferința s-a încheiat cu un set de recomandări pentru autoritățile din Republica Moldova în vederea consolidării mijloacelor de luptă cu corupția, adaptate la cele mai bune practici europene, prezentate la finalul evenimentului de Domenic MAUGEAIS, coordonator de proiect Institutul de Politici Europene din Berlin.

Acest eveniment face parte din seria de activități organizate în cadrul proiectului „Societatea civilă împotriva corupției”, finanțat de guvernul German și implementat de Institutul de Politici Europene de la Berlin, în colaborare cu Institutul de Politici şi Reforme Europene (IPRE).

Politica Cookie, Confidențialitate

Acest site foloseste cookie-uri. Navigând în continuare, îţi exprimi acordul asupra folosirii cookie-urilor. Mai mult

Accept