Analiza tematică privind angajamentele Republicii Moldova în raport cu Uniunea Europeană în domeniul Concurenței

2 septembrie 2015

Autor: Iulian Rusu, expert în domeniul Dreptului UE,
Institutul de Politici și Reforme Europene (IPRE)

Sumar al analizei tematice
Acordul de Asociere a început să fie aplicat provizoriu din 1 septembrie 2014, termenii stabiliți în capitolele ce au intrat deja în vigoare începînd să curgă de la această dată.

Acordul de Asociere prevede posibilitatea soluționării diferendelor prin adresarea inclusiv și la Curtea de Justiție a Uniunii Europene privind interpretarea și aplicarea prevederilor Acordului. Astfel pentru o serie de capitole, inclusiv pentru capitolul 10 – Concurența (în partea ce ține de ajutorul de stat) întreprinderile din cadrul UE și din Republica Moldova vor dispune de posibilitatea să acționeze pentru a-și apăra drepturile ce reies din Acordul de Asociere.

Acordul de Asociere în partea ce ține de concurență, stabilește angajamentul Republicii Moldova să implementeze legislația care să abordeze eficient acordurile anticoncurențiale, abuzul de poziție dominantă, concentrările economice, să controleze eficient modul de acordare a ajutoarelor de stat, inclusiv să recupereze ajutorul de stat ilegal, precum și să creeze o autoritate independentă funcțional, cu resurse umane și financiare adecvate.

Legislația din domeniul concurenței în mare pare implementează prevederile cheie din domeniul concurenței și ajutorului de stat disponibile la nivelul UE. Cu toate acestea, Legea Concurenței nu dispune de măsuri de penalizare sub formă de amenzi la fel de dure cum este cazul UE, iar modul de recuperare a ajutoarelor de stat nu este supus un prescripții stricte de recuperare, autoritatea care a autorizat sau a eliberat ajutor de stat fiind cea obligată să-l recupereze. Consiliul Concurenței nu emite direct acte executorii privind recuperarea ajutorului de stat.
Consiliul Concurenței nu dispune de un set armonizat de norme de procedură care să clarifice modul în care Consiliul va acționa, precum și ce drepturi va garanta întreprinderilor în cazul exercitării competențelor: acorduri anticoncurențiale, abuz de poziție dominantă, concentrări economice, autorizarea și recuperarea ajutorului de stat. Aceste norme de procedură sunt necesare pentru a asigura o claritate, printre altele, a dreptului la apărare pe care îl dețin întreprinderile, inclusiv pentru cazul inspecțiilor inopinate.

Consiliul Concurenței urmează să-și prioritizeze domeniile de intervenție pentru protecția concurenței și să nu se bazeze doar pe plîngeri și notificări din partea întreprinderilor. Un domeniu esențial de prioritizare pentru Consiliul Concurenței, inclusiv pentru a putea măsura eficiența instituțională, este implementarea politicilor de clemență pentru a descuraja încheierea acordurilor anticoncurențiale în formele cele mai dure (cartelurile). În acest sens, Consiliul Concurenței ar urma să revizuiască și limitele maxime ale amenzilor pe care le poate aplica față de întreprinderile implicate, inclusiv utilizarea unor coeficienți simțitori pentru cazuri de recidivă din partea întreprinderilor. În aceste condiții politica de clemență pe care o va promova Consiliul Concurenței va avea afecte mult mai simțitoare.

Această prioritizare va avea cel puțin două efecte pozitive esențiale: protecția intereselor consumatorilor prin mai puține acorduri anticoncurențiale încheiate și mai puține abuzuri de poziție dominantă, precum și consolidarea opțiunii de inițiere a acțiunilor colective de recuperare a prejudiciului cauzat de întreprinderi parte a comportamentului anticoncurențial sancționat prin decizii rămase definitive ale Consiliului Concurenței.

Vedeți versiunea completă a Analizei tematice:

Fullscreen Mode
Politica Cookie, Confidențialitate

Acest site foloseste cookie-uri. Navigând în continuare, îţi exprimi acordul asupra folosirii cookie-urilor. Mai mult

Accept