Raport preliminar: Un an de la începutul implementării provizorii a Acordului de Asociere RM-UE: Ce a reușit Republica Moldova în această perioadă?

1 September 2015

Autor: Iulian Groza,
Moderator de politici
în domeniul integrării europene,
Institutul de Politici și Reforme Europene (IPRE)

Rezumat
Prezentul raport este o încercare a autorilor de a analiza progresul de implementare a Acordului de Asociere RM-UE în perioada 1 septembrie 2014–1 august 2015. Raportul nu urmărește scopul prezentării unei analize exhaustive și cuprinzătoare a gradului de realizare a tuturor acțiunilor planificate pentru implementarea Acordului de Asociere în perioada de referință, dar mai degrabă încearcă să prezinte opiniei publice o analiză generală a dinamicii procesului de implementare a domeniilor-cheie din Acordul de Asociere, contribuind astfel la creșterea nivelului de conștientizare a cetățenilor RM privind importanța Acordului de Asociere cu UE. În context, au fost analizate rezultatele-cheie înregistrate de autoritățile moldovenești planificate anticipat până la inițierea aplicării provizorii a Acordului de Asociere, precum și restanțele sau oportunitățile ratate în implementarea acestuia.

Sursa principală de evaluare a progresului în realizarea Acordului de Asociere este Planul național de implementare a Acordului de Asociere (PNIAA) adoptat de Guvernul RM la 24 iunie 2014, care prevede, în total, aproximativ 1800 de măsuri/acțiuni de implementare până la sfârșitul anului 2016, inclusiv peste 400 de acțiuni care includ termenul limită de punere în aplicare – 1 august 2015, inclusiv cele cu termen de realizare continuu. De asemenea, în procesul de definitivare a raportului, autorii s-au bazat pe alte surse de informații publice oferite de autoritățile RM și instituțiile Uniunii Europene, precum și în rezultatul discuțiilor cu experții din instituțiile naționale, societatea civilă, dar și a experților europeni.

În sensul prezentei analize, autorii inițial au prezentat o scurtă informație cu privire la Acordul de Asociere, prioritățile-cheie care sunt reflectate în instrumente cheie de implementare la nivel național, cum este PNIAA și programul legislativ adoptat de Parlamentul RM sau cele convenite cu Uniunea Europeană, cum este Agenda de asociere RM-UE, care include, în total, aproximativ 257 de priorități cu termen de implementare până la sfârșitul anului 2016.

De asemenea, autorii au scos în evidență unii factori principali de ordin intern și extern care au influențat dinamica procesului de realizare a agendei de reforme în Republica Moldova, aceștia fiind pe de o parte restricțiile comerciale nefondate impuse de Federația Rusă, precum și războiul din estul Ucrainei, iar pe de altă parte criza-financiar bancară, cauzată de fraudele bancare depistate la sfârșitul anului 2014, precum și situația politică preponderent instabilă din Republica Moldova.

În partea a patra a raportului, autorii vin cu o informație sistematizată a principalelor realizări și restanțe înregistrate în realizarea celor 5 titluri ale Acordului de Asociere, care prevăd acțiuni de implementare în conformitate cu PNIAA. În calitate de concluzie preliminară a raportului, autorii au constat cu o anumită doză de aproximație că din cele peste 400 de acțiuni planificate în PNIAA, care includ și acțiuni cu termen de realizare permanent, autoritățile moldovenești au pus în aplicare peste 120 de acțiuni. Totodată, aproximativ 280 de acțiuni nu au fost realizate sau sunt în proces de realizare. De menționat, că Guvernul a reușit totuși să implementeze aproape 50 de acțiuni, înainte de termenul indicat în PNIAA.

Ulterior, în baza informației cantitative, autorii au analizat mai detaliat progresul și oportunitățile ratate în unele domenii cu rezonanță din Acordului de Asociere cum ar fi reforma justiției și combaterea corupției, valorificarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu UE, inclusiv mersul pregătirii implementării Acordului de Asociere în regiunea transnistreană, precum și unele aspecte sectoriale cum ar fi sectorul energetic. De asemenea, a fost prezentată o analiză generală a procesului de valorificare a asistenței externe oferită de Uniunea Europeană, și motivele care au contribuit la suspendarea acesteia pe parcursul primului semestru al anului 2015. În acest context, având în vedere suportul financiar planificat pentru susținerea reformelor europene și oportunitățile nevalorificate pentru anul 2015, Moldova ar putea rata până la sfârșitul anului 2015, aproximativ 1,9 miliarde de MDL (i.e. din partea UE: 40,5 mil Euro – asistență directă bugetată; 7 mil Euro – planificați anticipat pentru 2015 ca asistență directă bugetară pentru PALV și din partea Băncii Mondiale: 45 mil USD).

În concluzie, schimbul accentelor de pe agenda de integrare europeană pe problemele de ordin politic, precum și criza din sectorul financiar-bancar nu au permis continuarea agendei agreate, implementarea continuă a angajamentelor și valorificarea oportunităților de asistență financiară externă în proporții și în condițiile inițial agreate.

Restanțele înregistrate la implementarea prevederilor agendei de integrare europeană, inclusiv prevederile ce reies din PNIAA pentru anii 2014-2016 pun în pericol valorificarea avantajelor oferite din Acordul de Asociere, în special cele legate de comerț, inclusiv valorificarea cotelor de export pe categorii de produse. De asemenea, ar putea fi afectată funcționalitatea întreprinderilor din regiunea transnistreană, întrucât până la momentul actual nu există un mecanism definitivat de aplicare a prevederilor Acordului în această regiune. În alt context, reținerile identificate amplifică riscurile ce țin de securitatea energetică a Republicii Moldova, precum și asigurarea unor garanții ale unui sistem de justiție eficace care să combată eficient corupția și descurajează investițiile în diverse sectoare ale economiei, inclusiv în domeniul agriculturii, sectorul financiar-bancar.

În acest context, având în vedere evaluările preliminare ale prezentului raport, dar și luând în considerație prioritățile-cheie convenite cu Uniunea Europeană în cadrul Agendei de Asociere RM-UE din iunie 2014, recomandările partenerilor de dezvoltare transmise Guvernului la 4 martie 2015, precum și recomandările Comisiei Europene menționate în raportul de progres publicat în luna martie 2015, experții IPRE au identificat 8 domenii-cheie care reprezintă pilonii progresului în implementarea Acordului de Asociere și anume:
(1) Reforma justiției și combaterea corupției;
(2) Sectorul financiar-bancar;
(3) Agricultura și dezvoltarea rurală;
(4) Aspecte orizontale care vizează implementarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu Uniunea Europeană – ZLSAC (i.e. barierele tehnice în fața comerțului, standardele sanitare și fitosanitare, valorificarea cotelor la export);
(5) Pregătirea implementării ZLSAC în regiunea transnistreană;
(6) Concurența;
(7) Sectorul energetic;
(8) Asistența externă din partea UE.

În contextul celor menționate, autorii își propun ca în perioada imediat următoare să monitorizeze îndeaproape progresul cantitativ și calitativ înregistrat de autoritățile moldovenești în realizarea celor 8 domenii-cheie prevăzute de Acordul de Asociere. Astfel, experții IPRE urmează să publice până în luna martie 2016, 8 analize tematice dedicate fiecărui dintre cele 8 domenii de evaluare. Prima analiză de acest gen va apărea odată cu prezentul raport și va fi dedicată angajamentelor țării noastre față de Uniunea Europeană în domeniul Concurenței. De asemenea, pentru a evidenția dinamica în realizarea obiectivelor Acordului de Asociere vor fi publicate rapoarte periodice cantitative pentru a măsura dinamica progresului în implementare, în special, cu referire la cele 8 domenii-cheie.

Analiza cantitativă și calitativă a celor 8 domenii-cheie din Acordul de Asociere este o încercare de a sublinia acele priorități care au o importanță sporită. În opinia autorilor, dacă se va reuși avansarea cu privire la angajamentele corespondente acestor domenii, atunci Republica Moldova ar putea înregistra un salt important la capitolul reforme și obține un progres calitativ în implementarea Acordului de Asociere. Un alt raționament, de data aceasta practic, este de a oferi opiniei publice un cadru mai concentrat de monitorizare continuă a progresului în punerea în aplicare a Acordului. De asemenea, autorii consideră că acest exercițiu va contribui la creșterea nivelului de cunoaștere a cetățenilor despre importanța Acordului de Asociere pentru modernizarea Republicii Moldova.

Vedeți versiunea completă a raportului în formatul PDF:

Fullscreen Mode
Politica Cookie, Confidențialitate

Acest site foloseste cookie-uri. Navigând în continuare, îţi exprimi acordul asupra folosirii cookie-urilor. Mai mult

Accept